OPERAȚIUNEA „ADMINISTRAȚIA” – O afacere de 1,5 miliarde de lei: cum cheltuie banii publici cei din vârful administrațiilor din județul Mureș

DECRIPTARE. O să vorbim despre bani (mulți, peste 1,5 miliarde de lei) și despre motivul pentru care Mureșul e în situația de față (deplorabilă din punct de vedere economic), dar mai întâi priviți priviți poza asta cu „pokemonii politici” care administrează cea mai mare parte din banii județului…

În centru, președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc (Marele Vistiernic), înconjurat de primarii celor patru municipii ale județului: în stânga sa, Dorin Florea – primarul municipiului reședință de județ -, în dreapta președintelui, Maria Precup – primarul celui de-al doilea municipiu, Reghin -, iar pe laterale, Ovidiu Mălăncrăvean (primarul răzgândit al Sighișoarei – primul din stânga Marelui Vistiernic) și Sorin Megheșan (primarul Târnăveniului – primul din dreapta șefului administrației județene).

N-au încăput în fotografie toți, dar subiectul acestei scrieri sunt președintele CJ Mureș și toți cei 102 primari din județ (4 de municipii, 7 de orașe și 91 de comune). Total: 103 persoane, toate alese de cetățenii județului Mureș să-i reprezinte, să dezvolte partea asta de țară-n care își duc viața, merg la muncă, plătesc taxe și impozite și așteaptă să le fie mai bine. Nu le e. Nu le e nu pentru că zice un jurnalist, ci pentru că asta demonstrează cifrele, statistica, concluziile analizei strategiilor lor… Păi de ce nu le e bine? „N-avem bani”, „suntem săraci”, „n-avem nici după ce bea apă”, „greaua moștenire”… Ați auzit poeziile astea frecționate de o mulțime de ori din gurile politicienilor. Mereu e altcineva vinovat, niciodată diriguitorul direct al banilor publici.

Subliniere: scrierea n-are nicio legătură cu un partid politic, toți implicații la vârf fiind politicieni din toate partidele mari reprezentate în județ (Péter – UDMR, Florea – independent „vopsit”, Precup și Mălăncrăvean – PSD, Megheșan – PNL). Scrierea asta este despre situația reală în care suntem și despre motivele pentru care, în contextul actual, nici nu ne poate fi altfel. Să pornim de la banii pe care îi are la dispoziție în bugetul public fiecare primar (plus președintele CJ Mureș).

Falimentara strategie de cheltuire

Conform cheltuielilor bugetelor locale în 2017, județul Mureș este situat pe locul 12 (din 41 de județe + București), cu un total al cheltuielilor administrațiilor publice locale (toate primăriile din județ + Consiliul Județean) de 1,56 miliarde de lei (1.563.000.000 lei). Așadar, la nivel național administrațiile din Mureș nu stau rău. N-au mulți bani, dar comparativ cu restul județelor e bine, chiar în apropierea top 10.

Atunci unde e hiba? – am încercat și, sper!, am reușit să aflăm: banii sunt prost gestionați, după o strategie economică ineficientă (pe vremea comuniștilor, diriguitorii de azi ai banilor publici ai localităților și ai județului ar fi fost acuzați de delapidare). Nu-mi spuneți că știați, pentru că sunt convins de asta. Însă msnews tocmai asta a făcut: a adunat date (reale și oficiale, deținute de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale), a analizat și a făcut calcule. Rezultatul e catastrofal.

Cum să te dezvolți, însă, când strategia de politică economică împarte acești bani pe care îi ai la dispoziție în următorul mod: 43,76% pentru cheltuieli de personal (media națională este de 38%) și 9,98% pentru investiții (media națională este de 15%)? Știu, dacă ai o firmă și îți bugetezi astfel afacerea, dai faliment fără niciun dubiu. Știu și că administrația nu poate fi condusă (economic) ca și o firmă, însă mai știu și că Mureș este pe locul 4 de la coadă în privința celor mai mici procente din cheltuielile totale repartizate investițiilor.

Vă ofer un singur exemplu, pentru a vă convinge că se poate și altfel: în același an 2017, administrațiile locale din județul Giurgiu au repartizat pentru investiții 26,4%, adică peste un sfert din suma avută la dispoziție pentru cheltuieli, în bugetele locale. În Mureș, repetăm procentul alocat investițiilor: 9,98%. A zecea parte. Comparați acest procent cu 26,4% (Giurgiu)… parcă ceva nu e bine.

O concluzie tristă

Vorbind despre Mureș, un județ al cărui PIB (produs intern brut) a fost de 3,5 miliarde de euro (în 2015, cel mai recent an raportat oficial – gândiți-vă că în 2018, PIB-ul Mureșului e estimat la 4,3 miliarde de euro, cu 1 miliard de euro mai mult decât în 2008), iar valoarea adăugată brută (VAB – indicator economic de măsurare a puterii economice) de peste 3 miliarde de euro (în 2015). În contextul în care sectorul bugetar din Mureș contribuie, procentual, cu 12,8% (393 de milioane de euro) la VAB și cu 11,2% la PIB, asta reprezintă o problemă economică.

De altfel, în același an 2015, România figurează în anuarul statistic al Uniunii Europene ca fiind țara cu cele mai mari contribuții relative la formarea valorii adăugate brute (VAB) în economie din partea industriei, agriculturii și construcțiilor, simultan cu cea mai redusă contribuție din partea sectorului public (administrație, apărare, învățământ, sănătate și asistență socială etc.).

Să fiu bine înțeles: sectorul bugetar (administrație publică, apărare, educație, sănătate și asigurări sociale) este obligatoriu într-o societate normală la cap, problema e că fiind condus după strategii făcute de politicieni, este prost/ineficient gestionat (aproape eminamente electoral) și din asta pierdem toți. Poți produce oricât de mult și poți plăti oricât de multe taxe și impozite în sectorul privat, pentru că ceea ce se întâmplă acum în strategia de cheltuieli bugetare sfidează orice logică economică. Investind jumătate din cât ai pentru cheltuieli de personal și doar o zecime pentru investiții nu ai cum să te dezvolți.

Mă scuzați, vroiam să reiasă ceva măcar cu urme ușoare de pozitivism, dacă nu chiar optimism, dar calculele arată exact ceea ce am scris. Un adevăr urât mirositor, ca o hazna înfundată în care ne-am băgat singuri și în care am rămas cu toți. Cum ieșim de aici? – asta dacă mai vrem să ieșim…

Cătălin VISCHI