Patriarhia Română anunță programul proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă; solemnitatea va avea loc pe 6 februarie

RELIGIE. Patriarhia Română a anunțat programul oficial al proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă, eveniment care va avea loc în data de 6 februarie, la Catedrala Patriarhală din București. Ceremonia va fi oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, evenimentele liturgice dedicate acestui moment solemn se vor desfășura la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, în cadrul unui program special întins pe parcursul a două zile.

Astfel, joi, 5 februarie 2026, începând cu ora 17:00, după încheierea Vecerniei, va fi săvârșită ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă, provenite din diferite categorii ale vieții bisericești și sociale: mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare.

Vineri, 6 februarie 2026, programul va debuta la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina –, precum și a moaștelor Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală. Acestea vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul credincioșilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Patriarhul Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Spre finalul Sfintei Liturghii va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă, moment de maximă importanță pentru viața spirituală a Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, anul trecut, canonizarea acestor 16 femei, recunoscând astfel oficial sfințenia vieții lor și mărturia lor de credință. Potrivit Patriarhiei, aceste canonizări contribuie la îmbogățirea patrimoniului spiritual românesc și la evidențierea rolului esențial pe care femeile l-au avut, de-a lungul istoriei, în păstrarea și transmiterea credinței creștine.

Cele 16 sfinte românce sunt:

Doamna Maria Brâncoveanu (1661–1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, prăznuită la 16 august.

Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuită la 12 aprilie.

Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908–1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, prăznuită la 19 decembrie.

Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970–2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, prăznuită la 5 iunie.

Monahia Platonida (1487–1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, prăznuită la 26 septembrie.

Măndălina Cătălinici (1895–1962), cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița, prăznuită la 15 octombrie.

Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII–XVIII), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, prăznuită la 4 mai.

Schimonahia Nazaria (1697–1814), prima stareță a Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, prăznuită la 17 august.

Schimonahia Olimpiada (1757–1842), ctitora Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, prăznuită la 17 august.

Olimpia Tănase (1880–1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa, prăznuită la 4 iulie.

Blandina Gobjila (1906–1971), învățătoare, deportată timp de 15 ani în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, prăznuită la 24 mai.

Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776–1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta Brâncoveanu, prăznuită la 17 august.

Anastasia Șaguna (1785–1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, prăznuită la 1 decembrie.

Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896–1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, prăznuită la 6 iulie.

Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923–2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, prăznuită la 23 decembrie.

Monahia Matrona Ciupelea (1852–1935), stareța Mănăstirii Hurezi, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, prăznuită la 5 mai.

Prin această proclamare generală, Biserica Ortodoxă Română aduce în atenția credincioșilor modele de credință, jertfă și mărturisire, subliniind rolul fundamental al femeilor în istoria spirituală a poporului român.