Polonia și Ungaria limitează accesul muncitorilor străini. Economiștii avertizează că economia ar putea avea de suferit
PIAȚA MUNCII. Polonia și Ungaria înăspresc regulile privind angajarea muncitorilor din afara Uniunii Europene, într-o încercare de a răspunde preocupărilor tot mai mari legate de imigrație. Deși măsurile sunt susținute de o mare parte a opiniei publice, economiștii și reprezentanții mediului de afaceri avertizează că restricțiile ar putea agrava deficitul de forță de muncă și ar putea încetini creșterea economică în următorii ani.
Atât premierul Ungariei, Peter Magyar, cât și premierul Poloniei, Donald Tusk, au fost criticați de partidele naționaliste pentru o presupusă atitudine prea permisivă față de imigrație. În acest context, ambele guverne au adoptat politici mai restrictive privind accesul lucrătorilor străini pe piața muncii.
În Polonia, numărul permiselor de muncă acordate cetățenilor din afara Uniunii Europene a fost redus cu 22%, în timp ce autoritățile ungare au suspendat emiterea vizelor de muncă pentru cetățeni din Filipine, Georgia și Armenia, măsură prezentată ca primul pas al unei reforme mai ample privind imigrația economică.
Deciziile beneficiază de un sprijin important din partea populației. Sondajele arată că aproximativ două treimi dintre polonezi consideră că țara ar trebui să primească mai puțini migranți din afara UE, iar în Ungaria aproape jumătate dintre respondenți s-au declarat împotriva primirii migranților proveniți din state mai sărace.
Totuși, realitatea economică spune o altă poveste. Companiile din ambele țări reclamă deja lipsa personalului, iar specialiștii avertizează că restricțiile riscă să accentueze problemele provocate de îmbătrânirea populației și de scăderea natalității.
Economiștii atrag atenția că Polonia și Ungaria se confruntă cu o provocare dublă: populația activă scade, iar numărul pensionarilor crește constant. În aceste condiții, lipsa forței de muncă poate reduce ritmul investițiilor, poate încetini dezvoltarea companiilor și poate diminua veniturile la bugetul de stat.
În Polonia, estimările Institutului Economic Polonez arată că până în 2035 piața muncii ar putea pierde peste 2,1 milioane de angajați, iar doar deficitul din industrie ar putea reduce produsul intern brut cu până la 8%. Un alt studiu relevă că muncitorii proveniți din afara Uniunii Europene au contribuit anul trecut cu până la 10,7% din producția economică a țării, într-un context în care natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel de după Al Doilea Război Mondial.
Și în Ungaria apar deja primele efecte ale noilor politici. Unele companii avertizează că extinderea investițiilor ar putea fi amânată din lipsa angajaților. Producătorul de carne Master Good susține că cei aproape 580 de muncitori filipinezi pe care îi are sunt indispensabili, deoarece nu găsește suficienți lucrători locali dispuși să ocupe aceste posturi.
Autoritățile răspund că economia trebuie să devină mai puțin dependentă de forța de muncă ieftină din afara Europei și că angajatorii ar trebui să atragă mai mulți lucrători locali prin salarii mai mari și condiții mai bune de muncă.
Mediul de afaceri avertizează însă că procedurile tot mai dificile îi determină pe muncitorii calificați să aleagă alte state europene. Un exemplu este cel al unui bucătar indian care, după ce a așteptat mai bine de un an obținerea permisului de ședere în Polonia, a acceptat o ofertă din Danemarca, unde a primit rapid o viză de muncă valabilă cinci ani.
Situația evidențiază dilema cu care se confruntă tot mai multe state europene: pe de o parte există presiunea publică pentru limitarea imigrației, iar pe de altă parte economia are nevoie de tot mai mulți angajați pentru a susține creșterea și pentru a compensa declinul demografic.
