Populația rezidentă României înregistrează o primă ușoară creștere după 20 de ani de declin

CREȘTERE. Populația rezidentă a României, definită ca numărul total de persoane care locuiesc în România timp de cel puțin 12 luni, a crescut cu 9.107 persoane între 1 ianuarie 2022 și 1 ianuarie 2023. Această evoluție este direct legată de numărul de imigranți care trăiesc în România, care a crescut cu 100.000 în comparație cu anul precedent.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) miercuri, 30 august, la începutul acestui an trăiau în România peste 19,05 milioane de persoane (de cel puțin un an), depășindu-se astfel pragul de declin al populației.

Este pentru prima dată din 2002, când INS a început să estimeze populația rezidentă, când acest indicator înregistrează o creștere ușoară anuală.
„Pentru prima dată, fenomenul imigrației este principalul factor care contribuie la creșterea populației țării în 2022. Astfel, balanța migrației internaționale în 2022 a fost pozitivă, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu puțin peste 85.000 de persoane”, explică INS într-un comunicat de presă.

Cum a devenit România peste noapte o țară cu flux net de imigranți?
În 2022, peste 286.000 de persoane au fost înregistrate ca imigranți temporari pe termen lung în România, cu aproximativ 100.000 mai multe în comparație cu anul precedent. Între timp, numărul emigranților temporari pe termen lung a fost de 201.000, similar cu anul anterior, conform datelor INS.

Ca urmare, balanța dintre imigranți și emigranți a devenit pozitivă în 2022, pentru prima dată de când astfel de statistici sunt disponibile.
INS nu furnizează detalii despre țara de origine sau naționalitatea imigranților temporari, dar există mai multe factori care ar putea contribui la această creștere.
În primul rând, există războiul din Ucraina, care a determinat milioane de ucraineni să părăsească țara. Un număr relativ mic dintre ei a ales să rămână în România, sperând că se vor întoarce acasă după încheierea războiului.

Războiul din Ucraina și riscurile geopolitice din regiune pot fi, de asemenea, motive pentru care mai multe persoane din Republica Moldova au decis să se mute în România. Tradițional, Moldova a fost țara sursă principală pentru imigranți în România.

În al treilea rând, România a crescut numărul permiselor de muncă acordate lucrătorilor non-UE pentru a acoperi deficitul de forță de muncă în anumite sectoare ale economiei, cum ar fi construcțiile, ospitalitatea sau agricultura. Mulți muncitori asiatici au devenit astfel imigranți pe termen lung în țară.

Trendul negativ pe termen lung, dificil de inversat
Cu toate că a înregistrat o ușoară creștere în 2022, populația rezidentă a României este proiectată să continue declinul pe termen lung.
Proiecțiile ONU indică faptul că populația României va continua să scadă pe termen lung, la 17,5 milioane de persoane în 2050 și 13,1 milioane de persoane în 2100, în ciuda creșterii temporare în 2022 și 2023 (posibil din cauza războiului din Ucraina).

Conform datelor INS, între 2002 și 2022, populația rezidentă a României a scăzut cu 2,63 milioane de persoane sau 12%, la 19,04 milioane de persoane. Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în 2008 (-495.000 de persoane), 2022 (-159.000 de persoane) și 2021 (-152.600 de persoane).

Au existat două cauze majore pentru acest declin continuu: emigrația și scăderea natalității. Cele două se pot corela ușor, deoarece pe măsură ce milioane de români în vârstă de muncă au plecat în străinătate pentru a găsi locuri de muncă și au decis să se stabilească acolo, numărul nașterilor în țară a scăzut.

În 2022, s-au născut doar 171.000 de bebeluși în România, cel mai scăzut nivel în peste trei decenii, în timp ce 272.000 de persoane au decedat.

Îmbătrânirea demografică continuă
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit în 2022, deoarece ponderea populației în vârstă (în vârstă de 65 de ani și peste) a crescut cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022 la 19,7% la 1 ianuarie 2023). Între timp, ponderea populației cu vârste între 0 și 14 ani în totalul populației a stagnat la 16,2%.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120 (la 1 ianuarie 2022) la 122 de persoane în vârstă pentru fiecare 100 de tineri (la 1 ianuarie 2023).

Raportul de dependență demografică a crescut de la 55,5 (la 1 ianuarie 2022) la 56,1 tineri și persoane în vârstă pentru fiecare 100 de adulți (la 1 ianuarie 2023).