Programul Rabla 2025: dispute și provocări în promovarea mobilității sustenabile în România
PROGRAMUL RABLA. Lansat cu scopul de a stimula achiziția de vehicule ecologice, Programul Rabla 2025 a devenit deja subiect de tensiuni între autorități și industria auto din România. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) acuză Ministerul Mediului de gestionarea defectuoasă a procesului de consultare și de ignorarea propunerilor esențiale venite din partea specialiștilor, lucru ce riscă să împiedice atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor și de modernizare a parcului auto național.
Dispute privind ghidul final și valoarea ecotichetului
Unul dintre cele mai contencioase puncte îl reprezintă valoarea ecotichetului pentru mașinile electrice, care a fost menținută de către autorități la suma de 18.500 de lei. Deși această sumă ar fi permis, teoretic, finanțarea unui număr mai mare de vehicule, experiența anilor anteriori arată că interesul pentru achiziția de mașini electrice rămâne scăzut, iar bugetul alocat nu a fost epuizat.
APIA susține că, în urma discuțiilor directe și a aportului de propuneri tehnice, soluția de a menține ecotichetul la același nivel transmite un semnal alarmant: vocea specialiștilor și a industriei nu contează, iar fondurile destinate electromobilității riscă să rămână nevalorificate. În plus, reprezentanții industriei au propus majorarea ecotichetului la 27.500 de lei și o repartizare echilibrată a bugetului, dedicând 70% pentru vehiculele electrice și plug-in hibride, dar aceste recomandări au fost ignorate în ghidul final.
Impactul asupra obiectivelor de mediu și pieței auto
Guvernul alocă în 2025 aproximativ 120 de milioane de lei pentru Programul Rabla, însă fără o stimulare eficientă, aceste fonduri ar putea rămâne necheltuite, exact ca în anii anteriori. APIA avertizează că, dacă ecotichetul nu crește, cererea va rămâne scăzută, iar banii vor rămâne blocați în conturi, fără să se realizeze efectiv reducerea emisiilor sau creșterea numărului de mașini electrice pe șosele.
Specialiștii punctează că pentru a impulsiona tranziția către mobilitate electrică este nevoie de un sprijin financiar mai consistent și de un cadru legislativ previzibil și stabil pe termen mediu și lung. În absența unor măsuri ambițioase, România va rămâne în urmă față de alte state europene care oferă subvenții mai generoase și măsuri de stimulare mai eficiente.
Lipsa predictibilității și nevoia de un plan clar
Reprezentanții industriei auto și ai mediului de afaceri atrag atenția că lipsa unui calendar clar și a unor măsuri concrete de promovare a electromobilității creează incertitudine, afectând strategiile de investiții și planurile de dezvoltare ale companiilor. De fapt, fără un program previzibil și un suport financiar adecvat, rezultatul va fi același: fonduri nerambursabile neconsumate, vehicule electrice neverdate și obiective de reducere a emisiilor amânate pe termen nedefinit.
Programul Rabla 2025 are nevoie urgentă de o reformă profundă pentru a deveni un instrument real de transformare, nu doar o schemă birocratică. Reprezentanții industriei solicită autorităților să adopte decizii curajoase, să crească subvențiile și să stabilizeze cadrul legislativ pentru a încuraja cumpărătorii și producătorii. Fără aceste măsuri, România riscă să piardă ocazia de a-și îndeplini obiectivele de mediu și de a dezvolta o piață a vehiculelor electrice viabilă și competitivă în Europa.
