Anastasia J Casey: autoarea fantomă și cartea care știa despre moartea lui Charlie Kirk
LIFE. Cum poate să apară o carte despre moartea unui om, înainte ca acel om să fie declarat oficial mort? Cine e Anastasia J Casey, numele care a semnat volumul „The Shooting of Charlie Kirk: A Comprehensive Account of the Utah Valley University Attack, the Aftermath, and America’s Response”?
Întrebarea nu e doar cine este… ci dacă ea există cu adevărat.
Cartea a apărut pe Amazon la doar câteva ore după asasinarea lui Charlie Kirk. Data inițială părea chiar anterioară tragediei. Șase dolari, titlu pompos și o poveste completă despre un eveniment care abia avea loc. Amazon a retras volumul și a schimbat data, dar răul era deja făcut. Rețelele sociale fierbeau. Cum poate cineva să scrie „dinainte” despre o crimă?
Unii spun că e inteligența artificială. Alții cred că e mai mult de atât.
Cum să explici pasajele care vorbeau despre „supraviețuirea lui Charlie Kirk” și „lecțiile unei Americi unite” exact în momentul în care știrile anunțau decesul? Coincidență sau scăpare a unui program automat? Sau poate un mesaj criptic, venit dintr-un loc pe care nu avem voie să îl vedem?
Nu e prima dată când se întâmplă asta. După tragedii mari, apar peste noapte cărți necunoscute, semnate de autori fantomă. Uneori, numele seamănă între ele — Casey J, Casey D — ca și cum ar fi parte dintr-un mecanism care generează automat identități și „analize”. Cărți care dispar la fel de repede cum apar, dar care lasă în urmă întrebări tulburătoare.
Și totuși, ce urmăresc cei care le publică? Doar profitul rapid din emoția colectivă? Sau există un scop mai adânc: testarea reacțiilor sociale, răspândirea confuziei, pregătirea terenului pentru o realitate în care nu vom mai ști ce e adevăr și ce e fabricat?
Dacă acceptăm explicația simplă — că un AI scrie și publică automat — rămâne întrebarea: cine a apăsat butonul? Cine a decis să pună în vânzare o carte despre un om, la câteva ore după ce acesta a fost ucis? Cine a vrut să profite din lacrimile unei comunități?
Unii vor spune că e doar o greșeală. Alții vor râde și vor trece mai departe. Dar pentru cei care privesc mai atent, acest caz e o dovadă că „narațiunile” ne sunt livrate instant, preambalate, gata să ne spună ce să credem.
În fața unei tragedii, adevărul devine un produs pe raftul Amazon. Autoarea? Un nume care nu există. Textul? O înșiruire de clișee generate automat. Dar efectul? Real. Panică, suspiciune, teorii, întrebări fără răspuns.
Cazul „Anastasia J Casey” nu este doar despre o carte. Este despre cum, în lumea de azi, cineva poate să scrie despre viitor ca și cum s-ar fi întâmplat deja. Și poate că aici e adevărata întrebare pe care trebuie să ne-o punem:
Dacă o carte poate apărea înainte de moartea unui om, cât de mult din realitatea pe care o trăim este deja scrisă undeva, așteptând doar momentul publicării?
