Proiect de lege: salariul minim ar putea deveni diferențiat. Vechimea și studiile ar urma să influențeze direct venitul final

LEGISLAȚIA MUNCII. Un proiect legislativ depus recent la Senat propune o schimbare majoră pentru piața muncii din România: renunțarea la salariul minim unic și introducerea unui sistem diferențiat, în care veniturile minime sunt stabilite în funcție de vechime și nivelul studiilor. Inițiatorii susțin că măsura ar putea reduce migrația, ar încuraja formarea profesională și ar crea o structură salarială mai echilibrată pentru milioane de angajați.

Salariul minim diferențiat în funcție de vechime: cinci trepte și majorări progresive

Proiectul introduce cinci gradații de vechime, fiecare cu un procent de majorare aplicat salariului minim brut la momentul respectiv. Procentele nu se cumulează, ci se aplică în funcție de categoria de vechime în care se încadrează angajatul:

Gradația 1 (3–5 ani vechime): +10%

Gradația 2 (5–10 ani vechime): +7,5%

Gradația 3 (10–15 ani vechime): +5%

Gradația 4 (15–20 ani vechime): +2,5%

Gradația 5 (peste 20 ani vechime): +2,5%

Astfel, un angajat ar urma să primească automat un venit minim mai mare pe măsură ce acumulează experiență, fără a depinde de negocieri sau de inițiativa angajatorului.

Inițiatorii subliniază că actualul sistem nu motivează angajații să-și continue studiile sau să se specializeze, contribuind la abandon școlar și la niveluri salariale care împing mulți români către migrație.

„Modelul actual nu stimulează formarea profesională și contribuie la menținerea unui nivel ridicat al abandonului școlar”, se arată în expunerea de motive.

Salariul minim diferențiat și în funcție de studii: coeficienți de la 1,00 la 2,00

A doua componentă majoră a proiectului vizează nivelul de educație. Salariul minim ar urma să fie calculat după coeficienți care reflectă pregătirea profesională, însă doar dacă postul ocupat necesită în mod explicit acel nivel de studii.

Propunerea stabilește următoarele valori:

1,00 – muncitori necalificați

1,20 – personal calificat, absolvenți de școală profesională, persoane cu studii liceale

1,25 – absolvenți de liceu cu bacalaureat

1,30 – școli postliceale și școli de maiștri

1,50 – studii superioare de scurtă durată

1,70 – studii universitare (licență)

1,80 – licență + master

2,00 – licență + doctorat

Aceste coeficiente urmăresc să coreleze salariile cu nivelul de competență și calificare necesar ocupării unui anumit post.

Angajatorii care nu respectă regulile riscă amenzi de până la 10.000 de lei

Proiectul include și sancțiuni pentru angajatorii care nu aplică majorările în funcție de vechime sau studii. Amenzile propuse sunt cuprinse între 5.000 și 10.000 lei pentru fiecare angajat căruia nu i se respectă drepturile salariale.

Blocul Național Sindical a emis un aviz favorabil proiectului, argumentând că mecanismul ar putea reduce „riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate legal în muncă”, un fenomen constant semnalat de Eurostat.

BNS atrage atenția că în România există peste 2,25 milioane de angajați full-time care câștigă sub 4.582 lei brut (2.739 lei net), ceea ce alimentează migrația și obligă companiile să importe forță de muncă din alte țări.

Ce urmează?

Proiectul va intra în analiză la comisiile de specialitate ale Senatului, urmând ulterior dezbaterea publică și votul final.

Dacă va fi adoptat, România ar putea trece la unul dintre cele mai complexe sisteme de salarizare minimă din UE, unde experiența și educația devin factori definitorii ai veniturilor minime garantate.