Reducerea cheltuielilelor din sectorul public afectează și funcțiile ocupate de secretari de stat și subsecretari de sta
POLITICĂ. Guvernul propune o ordonanță de urgență pentru a reduce cheltuielile din sectorul public, care afectează și funcțiile ocupate de secretari de stat și subsecretari de stat, cu o reducere de 20%. Cu toate acestea, procentul este considerat a fi insuficient pentru a readuce numărul funcțiilor la nivelul dinaintea formării coaliției dintre PSD și PNL și poate permite unora dintre secretari să rămână în sistemul public.
Conform articolului V al proiectului de ordonanță, „Numărul funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 20%”. În prezent, în cadrul ministerelor există 97 de posturi de secretar de stat și 23 de posturi de subsecretar de stat. Analiza realizată de FANATIK în iulie arată că 14 dintre aceste funcții rămăseseră neocupate din cele 120 de posturi de adjuncți de ministru. Astfel, procentul de 20% se aplică la 106 posturi, ceea ce înseamnă că 21 dintre secretarii de stat își vor pierde funcțiile. Asta ar lăsa cu 86 de funcții, în guvernul Cîțu (PNL-USR-UDMR) care a precedat coaliția dintre liberali și social-democrați, existau doar 80 de asemenea posturi.
De asemenea, textul ordonanței prevede că această măsură trebuie implementată până la data de 1 ianuarie 2024, ceea ce oferă demnitarilor vizati câteva luni bune de salariu și suficient timp pentru a-și găsi alte poziții de muncă. Cu toate acestea, se pare că Guvernul are în vedere să-i mențină în continuare în cadrul acelorași instituții chiar și după retrogradare, ocupând funcții inferioare ierarhic.
Conform articolului VI, alineatul 5, „Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a reorganizării activității entităților prevăzute la alin. (2) beneficiază de drepturile prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților unde acesta și-a desfășurat activitatea.” În cazul în care nu există poziții disponibile pentru cei retrogradați, se prevede posibilitatea suplimentării posturilor. Această măsură se aplică nu numai pentru secretarii de stat, ci și pentru o serie largă de persoane care ocupă funcții datorită sprijinului politic.
În mod paradoxal, deși se prezintă ca o măsură de austeritate, această reglementare poate deschide calea către o politizare și mai accentuată a sectorului public. Persoanele care au ocupat funcții de conducere cu sprijin politic pot fi retrogradate la funcții de execuție, ceea ce le conferă, în multe cazuri, un nivel mai ridicat de protecție față de schimbările politice, chiar dacă aceste funcții au salarii mai mici.
O altă prevedere a ordonanței se referă la plafonarea salariilor șefilor instituțiilor aflate în subordinea Parlamentului, însă aceasta nu pare să afecteze majoritatea acestor posturi. Cu toate că se dorește o aparență de austeritate, acest lucru poate facilita creșterile salariale viitoare în instituții unde șefii sunt numiți politic.
