Reforma salarizării bugetarilor: Guvernul propune un sistem mai echitabil, cu diferențe reduse și accent pe performanță
ECONOMIC. Guvernul României a elaborat prima variantă a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, un proiect amplu care își propune să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani și să aducă mai multă echitate și transparență în sistemul bugetar. Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027.
Diferențe salariale mai mici și reguli unitare
Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea decalajelor dintre veniturile bugetarilor. Noul proiect prevede limitarea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu la 1:8, față de 1:12 în prezent. Măsura urmărește o distribuție mai echilibrată a veniturilor în sectorul public.
Totodată, toate drepturile salariale vor fi acordate exclusiv prin această lege, eliminându-se posibilitatea acordării unor beneficii prin acte normative separate. Excepțiile rămân pentru instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară sau ANRE.
Salariile vor fi calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat, estimată inițial la 4.325 de lei.
Sporuri limitate și beneficii eliminate
Reforma aduce schimbări majore și în privința sporurilor. Acestea vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază la nivelul fiecărei instituții, cu excepția orelor suplimentare și a muncii de noapte. În același timp, unele beneficii vor fi eliminate, precum indemnizația de hrană sau sporul pentru titlul de doctor, acesta fiind integrat în grila de salarizare pentru anumite categorii.
Se păstrează însă sporuri pentru domenii-cheie, cum ar fi cel de până la 40% pentru proiectele finanțate din fonduri europene sau sporul de 10% pentru control financiar preventiv.
Premii de performanță și transparență sporită
Un element de noutate este introducerea premiilor de performanță acordate lunar, care pot ajunge până la 30% din salariul de bază, dar doar pentru un număr limitat de angajați. În paralel, instituțiile publice vor fi obligate să raporteze periodic veniturile salariale către Ministerul Muncii, în încercarea de a crește transparența.
Impact diferențiat pe domenii
Proiectul aduce modificări importante în toate sectoarele bugetare:
- Învățământ: sunt prevăzute creșteri salariale și o nouă abordare a stimulării performanței, prin înlocuirea gradațiilor de merit cu premii.
- Sănătate: grilele de salarizare sunt unificate, iar sporurile pentru condiții de muncă sunt reduse semnificativ, de la până la 85% la maximum 50%.
- Cultură: salariile cresc, iar sporurile sunt aliniate la nivelul altor domenii.
- Diplomație: unele indemnizații sunt eliminate și incluse în salariul de bază.
- Justiție: anumite sporuri, inclusiv cele pentru confidențialitate și suprasolicitare, sunt eliminate.
- Administrație publică: se introduc grile diferențiate în funcție de dimensiunea localităților și o grilă specială pentru specialiști IT.
Presiune pe buget și necesitatea reformei
Necesitatea reformei este susținută și de evoluția cheltuielilor publice. Între 2022 și 2024, bugetul pentru salariile bugetarilor a crescut cu aproximativ 40%, ajungând la 164 de miliarde de lei. În prezent, peste 30% din veniturile statului sunt direcționate către plata salariilor din sectorul public, nivel considerat dificil de susținut pe termen lung.
În acest context, autoritățile consideră că noua lege este esențială pentru menținerea echilibrului bugetar și pentru crearea unui sistem salarial predictibil, corelat cu performanța și nevoile reale ale administrației.
Proiectul urmează să fie supus dezbaterii publice în perioada următoare și ar putea suferi modificări înainte de adoptarea finală.
