Reforma salarizării bugetarilor intră în linie dreaptă. Creșteri pentru peste jumătate dintre angajați și presiune uriașă pe buget
BUGETARI. România se apropie de una dintre cele mai importante reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar noua lege a salarizării din sectorul public începe să prindă contur. Proiectul aflat în faza finală de negociere ar putea aduce majorări salariale pentru aproximativ 53% dintre angajații de la stat, fără diminuări pentru ceilalți bugetari.
Reforma este considerată esențială atât din punct de vedere economic, cât și politic, deoarece adoptarea ei reprezintă una dintre condițiile importante pentru deblocarea fondurilor europene din PNRR. România trebuie să finalizeze noua lege până la sfârșitul lunii august 2026, altfel riscă pierderea unei finanțări de aproximativ 700 de milioane de euro.
Proiectul pregătit de Ministerul Muncii urmărește restructurarea completă a grilelor salariale din sectorul public și simplificarea modului de calcul al veniturilor. Una dintre cele mai importante schimbări este integrarea majorității sporurilor direct în salariul de bază, pentru a elimina sistemul complicat și greu de urmărit existent în prezent.
În ultimele săptămâni, negocierile s-au intensificat la Parlament și la nivelul Palatul Cotroceni, unde reprezentanții principalelor partide — Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România — încearcă să ajungă la un acord privind forma finală a legii.
Din punct de vedere financiar, reforma va pune o presiune suplimentară semnificativă pe bugetul statului. Cheltuielile salariale din sectorul public ar putea crește de la aproximativ 166 de miliarde de lei la aproape 174 de miliarde de lei anual, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de circa 8 miliarde de lei.
Ilie Bolojan a declarat că România nu își permite depășirea semnificativă a pragului actual de aproximativ 8% din PIB alocat salariilor bugetare, considerat deja foarte ridicat pentru economia românească.
În acest context, Guvernul ia în calcul o eficientizare a aparatului administrativ, inclusiv reducerea unor posturi considerate nejustificate, pentru a putea susține financiar eventualele creșteri salariale.
Potrivit variantelor discutate în prezent:
aproximativ 53% dintre bugetari ar urma să primească salarii mai mari;
ceilalți angajați nu ar pierde bani și își vor păstra veniturile actuale;
sporurile vor fi incluse în salariul de bază;
norma de hrană ar urma să fie integrată în venitul lunar;
sistemul de salarizare ar deveni mai transparent și mai predictibil.
O excepție importantă va fi reprezentată de sporurile pentru gestionarea proiectelor cu finanțare europeană, care ar putea rămâne separate și ar putea ajunge până la 40% din salariu, în funcție de performanță și responsabilități.
Autoritățile susțin că reforma urmărește reducerea dezechilibrelor din sistemul public și eliminarea diferențelor foarte mari dintre anumite categorii de angajați bugetari. În același timp însă, discuțiile rămân sensibile, deoarece orice modificare salarială într-un an cu presiuni economice și deficit bugetar ridicat poate genera tensiuni atât în administrație, cât și în zona politică.
