Remus Ștefureac, INSCOP Research: „Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative”

SONDAJ. Românii traversează o perioadă marcată de o neîncredere profundă și persistentă în instituțiile politice, fenomen care depășește cadrul unor nemulțumiri de moment și indică o problemă structurală a democrației reprezentative. Concluzia aparține lui Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, și este susținută de datele celui mai recent BAROMETRU Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a.

Sondajul, realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026, arată că instituțiile percepute drept „nepolitice” domină clar ierarhia încrederii publice. Biserica și Armata rămân principalele repere de stabilitate și identitate pentru populație, într-un context în care clasa politică este asociată cu un deficit major de credibilitate.

„Instituțiile percepute ca nepolitice domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân ancore simbolice de continuitate, semn că populația caută stabilitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică”, a explicat Remus Ștefureac.

Clasamentul încrederii în instituții

Potrivit datelor sondajului, Biserica este instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere: 63,9% dintre respondenți declară că au destul de multă sau foarte multă încredere, în creștere față de 57,7% în iulie 2025. Pe locul al doilea se află Armata, cu 61,8%, ușor sub nivelul de 63% înregistrat în vara anului trecut.

Poliția ocupă poziția a treia, cu un capital de încredere de 50%, marcând una dintre cele mai mari creșteri din sondaj, de aproape 7 puncte procentuale față de iulie 2025.

În schimb, instituțiile politice se află la coada clasamentului. Președinția este creditată cu 27,9% încredere, în scădere semnificativă față de 34,8% în iulie 2025. Justiția cumulează 25,4%, Guvernul doar 18,4%, iar Parlamentul se află pe ultima poziție, cu 11,9% încredere, față de 14,5% în urmă cu șase luni.

O ruptură între cetățeni și instituțiile politice

Directorul INSCOP Research atrage atenția că aceste rezultate indică o problemă mai profundă decât nemulțumirea față de o guvernare sau un context economic dificil.

„Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Aceasta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, fenomen care alimentează populismul, discursul antisistem și formulele radicale de reprezentare politică”, a subliniat Remus Ștefureac.

Profilul încrederii pe categorii sociale

Datele barometrului arată diferențe clare în funcție de vârstă, educație și opțiuni politice. Încrederea în Biserică este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.

Armata se bucură de un nivel crescut de încredere în rândul votanților PSD și PNL, al persoanelor vârstnice și al populației din mediul rural. Poliția este apreciată în special de votanții PSD și PNL, de tinerii sub 30 de ani și de angajații din sectorul public.

În ceea ce privește Președinția, niveluri mai ridicate de încredere se regăsesc la votanții PNL și USR, la tinerii sub 30 de ani, la persoanele cu studii superioare și la locuitorii din București și din marile orașe. Guvernul este creditat cu mai multă încredere de votanții USR și PNL, în special din mediul urban mare, în timp ce Parlamentul rămâne slab cotat în toate categoriile, chiar dacă tinerii și locuitorii Capitalei manifestă o ușoară deschidere mai mare decât media.

Un semnal de fond pentru democrația românească

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, realizat lunar la comanda platformei Informat.ro, își propune să aducă în dezbaterea publică teme esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la percepțiile reale ale populației. Datele actuale confirmă existența unei crize de încredere care nu mai poate fi ignorată și care riscă să devină un factor major de instabilitate politică și socială dacă nu este abordată prin reforme credibile și dialog autentic cu societatea.