RISC ȘI SOLUȚII – Probleme mari la Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Mureș: județul, în pericol să ramburseze 42,2 milioane de euro

ADMINISTRAȚIE. Proiectul dezvoltării unui sistem de management integrat al deşeurilor în Mureș este periclitat, județul fiind în pericol de a rambursa o sumă enormă Uniunii Europene: peste 42 de milioane de euro (mai exact 42.211.595 euro, echivalentul la momentul finațării a 187,4 milioane de lei). Semnalul de alarmă și strategia prin care se încearcă evitarea acestui aspect au fost făcute publice de președintele Consiliului Județean (CJ) Mureș, Péter Ferenc.

 

Data limită până la care Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţul Mureş trebuie să fie funcțional conform proiectului finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene este finalul acestui an. În cazul în care nu se va reuși acest lucru, CJ Mureș trebuie să restituie comunității europene întreaga contribuție financiară la acest proiect, respectiv 42 de milioane de euro, după cum a admis Péter. Din nefericire, proiectul nu se află sub cele mai bune auspicii.

 

Care sunt problemele

 

În acest moment, pentru că nu s-au respectat toate fazele proiectului pentru desemnarea operatorului de deșeuri, din cele șase stații de transfer cuprinse în SMID (Vălureni-Cristești, Reghin, Rîciu, Târnăveni, Bălăuşeri și Sighișoara), doar trei au fost finalizate și recepționate (respectiv predate administratorului SMID, CJ Mureș).

 

Din această cauză, conform unui raport recent (din această lună), oficial și comun al Ministerului Fondurilor Europene, Autorității de Management POIM și Autorității de Management POS Mediu, SMID Mureș este inclus pe Lista proiectelor nefuncționale (din cauza faptului că infrastructura este finalizată, dar nu este operată).

 

În pofida acestui aspect și chiar a strategiei de implementare a proiectului, încă din februarie 2017, Centrul de la Sînpaul (“inima” SMID Mureș), conceput să colecteze și să trateze deșeurile din întreg județul, a fost dat în folosință și operare (asocierii de firme Iridex Group Import Export SRL & Servicii Salubritate Bucureşti SA), deşi licitaţiile pentru operarea staţiilor de transfer şi sortare nu sunt finalizate – CJ Mureș a cedat în fața operatorilor de salubritate care, în urma închiderii depozitelor neconforme, nu mai aveau soluţii pentru depozitarea deşeurilor. Acum, în afara zonei Sighişoara, tot judeţul Mureş îşi aduce deşeurile colectate în Centrul de la Sînpaul.

 

Practic, SMID Mureș are patru contracte de operare: unul semnat, pentru două documentația de atribuire a fost publicată în SEAP și se așteaptă semnarea contractelor în această lună, iar pentru un contract de operare documentația de atribuire este în curs de revizuire.

 

Ce soluții sunt vizate

 

Peter Ferenc spune că din criză de timp, factorii implicați (Ministerul Fondurilor Europene, consultantul – Jaspers – și finanțatorul – BEI) au propus să se încheie un singur contract de servicii de colectare (pe întreg județul). Practic, se simplifică la maximum procedura de atribuire a serviciului de colectare: 1) nu se fac șapte proceduri, pentru fiecare zonă în parte din județ; 2) nu se concesionează acest serviciu (procedura este mai anevoiasă și de durată mai mare).

 

În privința stațiilor de transfer nefinalizate, soluția pare simplă, dură… eliminați-i. Zonele care nu au stații de transfer finalizate (sau predate/recepționate de beneficiar, CJ Mureș), vor fi scoase în afara SMID. În aceste condiții, având girul celor trei părți de supraveghere, CJ Mureș ar trebui să rezolve cea mai apăsătoare problemă în limita de timp prevăzută în contractul de finanțare (31 decembrie 2018).

 

Cum ar trebui să funcționeze SMID

 

Operatorii de salubrizare desemnați vor presta precolectare (aceasta va fi făcută și de cetățeni/firme), colectare şi transport al deşeurilor la stațiile de transfer. De acolo, operatorul SMID va transporta și inertiza/recicla deșeurile la Centrul de la Sînpaul.

 

Sensul SMID este de a reduce semnificativ cantitatea de deșuri produsă de populație și colectată de operatori prin selectarea, inertizarea deșeurilor nereciclabile și reciclarea unei cantități cât mai mari de deșeuri de fracție uscată (plastic, celuloză, textile, metale, nemetale, sticlă etc.). De asemenea, fracția umedă (deșeurile alimentare, de exemplu) trebuie transformată (în compost) și refolosită.

 

Cătălin VISCHI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare