România devine o destinație atractivă pentru pensionarii italieni. Impozite mici și un cost al vieții mai redus

SOCIETATE. România începe să intre pe lista destinațiilor luate în calcul de pensionarii italieni care vor să-și petreacă anii de retragere în străinătate. Impozitarea avantajoasă a pensiilor private, prețurile mai accesibile și apropierea de Italia sunt principalele argumente, însă beneficiile fiscale nu se aplică automat tuturor celor care își mută domiciliul în țara noastră.

Presa financiară italiană prezintă România drept una dintre destinațiile emergente din Europa de Est pentru pensionari, după restrângerea facilităților fiscale oferite de alte state. Unul dintre cele mai importante avantaje este modul în care sunt taxate pensiile în țara noastră.

În România, primii 3.000 de lei din pensia lunară sunt scutiți de impozitul pe venit și de contribuția la asigurările sociale de sănătate. Pentru partea care depășește acest plafon se aplică o contribuție la sănătate de 10%, iar impozitul de 10% este calculat după scăderea CASS din baza impozabilă.

Prin urmare, cele două cote nu se adună pur și simplu pentru a forma o taxare de 20%. Reținerea totală ajunge la aproximativ 19% numai pentru suma care depășește pragul de 3.000 de lei, nu pentru întreaga pensie. Modul de calcul este confirmat și de informațiile fiscale publicate de ANAF.

În cazul unei pensii brute de 4.000 de lei, de exemplu, contribuția la sănătate este de 100 de lei, reprezentând 10% din diferența de 1.000 de lei. Impozitul pe venit este apoi de 90 de lei, calculat după deducerea CASS. Pensionarul rămâne astfel cu 3.810 lei, iar taxarea efectivă raportată la întreaga pensie este de 4,75%.

Această fiscalitate poate fi avantajoasă mai ales pentru foștii angajați din sectorul privat italian. Potrivit convenției dintre România și Italia pentru evitarea dublei impuneri, pensiile provenite din activități private sunt, în principiu, impozitate în statul în care beneficiarul are rezidența fiscală. După finalizarea procedurilor necesare, pensia poate fi plătită de Institutul Național de Asigurări Sociale din Italia fără reținerea impozitului italian, urmând să fie taxată în România.

Situația este diferită pentru pensiile foștilor angajați ai statului italian. Profesorii, funcționarii publici, angajații ministerelor, cadrele medicale din sistemul public sau membrii structurilor de ordine continuă, ca regulă generală, să fie impozitați în Italia. Convenția fiscală prevede anumite excepții, inclusiv în funcție de cetățenia beneficiarului.

Pentru obținerea scutirii de la impozitarea în Italia nu este suficientă simpla mutare în România. Pensionarul trebuie să demonstreze că și-a transferat în mod real rezidența fiscală, să aibă o locuință în țara noastră și să îndeplinească cerințele privind durata șederii și centrul intereselor sale personale și economice.

Cetățenii italieni care se mută în România trebuie să se înscrie și în Registrul italienilor rezidenți în străinătate – AIRE. Pentru solicitarea exceptării de la reținerile fiscale italiene este utilizat formularul EP-I pus la dispoziție de INPS, documentația urmând să certifice rezidența fiscală din România.

Dincolo de impozite, costul vieții reprezintă un alt argument important. Chiriile, serviciile, mesele la restaurant și numeroase cheltuieli cotidiene sunt încă mai mici decât în marile orașe italiene. Bucureștiul și Cluj-Napoca sunt mai scumpe, însă orașe precum Timișoara, Brașov, Sibiu, Oradea sau Târgu Mureș pot oferi un raport mai bun între costuri și calitatea vieții.

Pentru pensionarii italieni contează și distanța relativ mică față de casă, legăturile aeriene frecvente, apartenența ambelor țări la Uniunea Europeană și faptul că limba română este de origine latină și poate fi învățată mai ușor decât alte limbi din regiune.

Mutarea nu trebuie decisă însă numai pe baza unui calcul fiscal. Accesul la servicii medicale, diferențele dintre orașe, clima, infrastructura și procedurile administrative trebuie analizate înaintea transferării rezidenței. Regimul aplicabil poate depinde de tipul pensiei, cetățenie și situația personală, astfel că verificarea documentelor cu un specialist în fiscalitate internațională rămâne esențială. Informațiile prezentate de presa italiană descriu un avantaj real în anumite cazuri, dar nu o reducere fiscală acordată automat oricărui pensionar italian care vine în România.