România impune raportarea automată a tranzacțiilor cripto către ANAF din 2026: transparență totală pentru piața activelor digitale
ANAF. Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență care modifică Codul de procedură fiscală și introduce, pentru prima dată, obligația platformelor de tranzacționare cripto de a transmite automat datele utilizatorilor către ANAF, începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura aliniază legislația națională la standardul internațional CARF (Crypto-Asset Reporting Framework) și la directivele europene privind schimbul automat de informații fiscale, vizând combaterea evaziunii și creșterea transparenței într-un sector aflat în plină expansiune.
Raportare automată pentru toate platformele cripto
Conform noilor reglementări, toți furnizorii de servicii de tranzacționare cu active digitale – inclusiv platformele internaționale care au utilizatori români – vor fi obligați să se înregistreze la ANAF și să transmită anual informații detaliate despre activitatea fiecărui utilizator.
Raportarea va include:
Date de identificare completă ale utilizatorilor (nume, adresă, CNP, data și locul nașterii);
Valoarea activelor cumpărate, vândute, transferate sau convertite;
Valoarea fiecărei tranzacții la momentul efectuării operațiunii.
Prin acest sistem, ANAF va putea monitoriza evoluția completă a portofoliilor cripto și va avea posibilitatea de a calcula direct veniturile și câștigurile impozabile, fără a mai depinde de declarațiile voluntare ale contribuabililor.
Amenzi, sancțiuni și blocarea accesului la platforme
Furnizorii care nu respectă obligațiile de raportare riscă amenzi între 50.000 și 150.000 de lei, iar în caz de neconformare repetată, ANAF va putea solicita furnizorilor de internet blocarea accesului la platforma respectivă pe teritoriul României.
Este pentru prima dată când autoritatea fiscală din România primește bază legală pentru a restricționa accesul la servicii cripto neconforme, marcând o schimbare semnificativă în modul de reglementare a pieței digitale.
De asemenea, utilizatorii care refuză să își furnizeze datele de identificare nu vor mai putea efectua tranzacții, accesul la cont fiind suspendat până la conformare. Sistemul de raportare devine, astfel, similar celui aplicat în sectorul bancar, unde normele „Know Your Customer” (KYC) sunt obligatorii.
Reacția pieței: între transparență și neîncredere
Măsura, deși considerată inevitabilă, a stârnit dezbateri în rândul investitorilor. Vlad Stoica, investitor în active digitale, a declarat pentru DigiEconomic că această schimbare reprezintă „un pas firesc și inevitabil spre maturizarea pieței cripto din România”.
„Investitorii serioși nu se tem de transparență, ci de impredictibilitate legislativă. Faptul că ANAF va avea acces direct la datele platformelor poate reduce birocrația și abuzurile, dacă sistemul funcționează corect. Problema reală nu e raportarea, ci încrederea că statul va gestiona aceste informații cu competență și integritate”, a subliniat acesta.
O piață cripto în plină transformare
Sectorul activelor digitale a evoluat accelerat în ultimii ani, trecând de la o zonă dominată de speculație la una tot mai bine integrată în sistemul financiar global. Bitcoin și principalele criptomonede au intrat în portofoliile fondurilor de investiții, iar cerințele de conformitate și raportare s-au intensificat la nivel mondial.
„Piața cripto nu mai poate fi ignorată. Chiar și cele mai mari fonduri de investiții din lume dețin Bitcoin. Dar maturizarea vine la pachet cu reguli mai stricte, iar chiar dacă acestea nu se potrivesc perfect cu filosofia inițială a Bitcoin, sunt un rău necesar. Doar printr-un cadru clar și predictibil putem atrage capital instituțional serios în acest domeniu”, a adăugat Vlad Stoica.
Un pas decisiv spre normalizarea pieței digitale
Prin adoptarea acestei Ordonanțe, România face un pas important spre alinierea la standardele internaționale de transparență fiscală, adoptând un model deja implementat în alte state europene.
În timp ce unii investitori privesc noile reguli ca pe o constrângere, alții le consideră un semn de maturizare a pieței cripto, care începe să funcționeze în parametri similari celor bancari.
De la 1 ianuarie 2026, piața cripto din România intră într-o nouă eră – una a transparenței totale și a responsabilității fiscale. Reglementarea strictă poate aduce mai multă stabilitate și încredere, atât pentru stat, cât și pentru investitori, marcând începutul unei etape de profesionalizare reală a sectorului cripto în România.
