România își revine din perioada plafonării energetice, pregătind terenul pentru o piață mai realistă și echitabilă

ENERGIE. Schimbările recente din sectorul energetic al României indică o direcție clară spre normalizare, după o perioadă dificilă marcată de schema de plafonare a prețurilor, considerată de specialiști ca o soluție temporară. Volker Raffel, președintele Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și CEO al E.ON România, a explicat într-un interviu pentru AGERPRES că această schemă nu se mai justifică în condițiile actuale, mai ales în contextul în care statul e obligat să reducă cheltuielile și să crească impozitele pentru a diminua deficitul bugetar.

Trecerea la prețuri reale și sprijin țintit pentru vulnerabili

Conform lui Raffel, începând cu 1 iulie, România va implementa un sistem în care sprijinul financiar va fi acordat doar clienților cu adevărat vulnerabili. El a subliniat că rolul fundamental al statului este de a proteja aceste categorii, nu de a face energia artificial mai ieftină pentru toți consumatorii. În schimb, schema de plafonare, care a fost folosită ca soluție temporară în perioade dificile, a fost supraextendată și nu mai are justificare economică. În plus, prelungirea acesteia riscă să genereze riscuri mari, deoarece statul trebuie să suporte costurile, fie direct, fie indirect prin taxe și impozite mai mari, ceea ce poate duce la dificultăți financiare pentru furnizori și la creșterea costurilor pentru consumatori.

Impactul plafonării asupra prețurilor și alocarea resurselor

Raffel a explicat că plafonarea a menținut în mod artificial prețurile mult sub cele reale, ceea ce a dus la situații în care furnizorii au cumpărat energie cu peste 600 lei/MWh, dar au vândut-o la prețuri incongruente, de aproximativ 150 lei/MWh, așteptând de luni de zile ca statul să le plătească diferența. Această situație nu poate continua, după cum afirmă oficialul ACUE, pentru că nimeni nu poate vinde o marfă sub costuri pe termen lung fără a risca colapsul economic.

De acum încolo, facturile vor reflecta costurile reale ale energiei, incluzând producția, transportul, distribuția și taxele către stat. Aceasta înseamnă transparență și o corectă reprezentare a prețurilor, reducând distorsiunile generate de plafonare.

Costurile reale și responsabilitatea furnizorilor

Furnizorii de energie nu controlează prețurile de vânzare, ci doar colectează plățile de la consumatori și le transferă mai departe către producători, transportatori, distribuitori și stat. Raffel a adăugat că în perioada recentă, câștigurile celor din sectorul energetic s-au triplat în comparație cu 2019, fiind accentuate de creșterile de prețuri și taxe. El a recomandat consumatorilor să fie atenți la ofertele atractive, explicând că acestea pot ascunde condiții neclare sau limitate, și să aleagă în funcție de preț, calitate și servicii oferite.

Contextul european și investițiile necesare pentru reducerea prețurilor

Președintele ACUE a trecut în revistă motivele pentru care România are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa, printre care lipsește o infrastructură extinsă și modernizată, insuficienta dezvoltare a centralelor noi și izolarea energetică a țării de rețeaua europeană. El susține că doar investițiile în centrale moderne, surse regenerabile și rețele eficiente pot duce la reducerea facturilor pe termen lung.

Piețe eficiente și transparență în achiziții

Un aspect critic semnalat de Raffel îl reprezintă lipsa de lichiditate și de predictibilitate pe piața angro, ceea ce împiedică stabilirea unor prețuri clare pentru viitor. El cere autorităților un plan concret pentru dezvoltarea unei piețe energetice funcționale, transparent și competitivă, astfel încât furnizorii și consumatorii să poată planifica în mod rezonabil achizi