SAGA GUNOIULUI – Depozitul de deșeuri de la Sânpaul n-o să-nceapă să trăiască nici în anul morții sale

ANALIZĂ. E greu de înțeles situația nefuncționării la parametri optimi ai sistemului de management integrat al deșeurilor din județul Mureș. Pare-un scheci cu proști la care nu mai râde nimeni. Lucrarea a fost executată şi recepționată în urmă cu cinci ani (în august 2013), prima celulă a depozitului zonal având o capacitate de 1,25 milioane de metri cubi de deșeuri menajere.

În termeni economici, aceasta urma să se matureze (adică să se umple și să se închidă) în cinci ani. Adică acum, în 2018. Atât e durata sa de viață. O să moară fără să fi trăit vreo secundă. Pentru că acum funcționează la cote de avarii, așa, „pentru că operatorii nu mai au unde s-arunce gunoiul”, ca-ntr-o mică-nțelegere locală, fără operatori oficiali pentru colectarea deșeurilor din zonele clar delimitate prin proiectul sistemului de management…

E încununarea realismului absurd, dar n-a scris-o Kafka, ci băieții care au gestionat povestea asta. O poveste cu 45,2 milioane de euro (dintre care 13,5 milioane de euro, aproape o treime, vin și din banii mureșenilor – 7 milioane de euro din bugetul naţional şi 6,5 milioane de euro din bugetul judeţului Mureș), finalizată nu cu „Am încălecat pe-o șa”, ci cu un depozit care se întinde pe 25 de hectare și care încă așteaptă să fie desemnați colectorii legali care să-l umple cu deșeurile pe care le producem. A fost odată…

Predat „la cheie”

Calendar: 2010 – se semnează contractul de finanțare. 2011 – încep lucrările la cel mai important și dificil obiectiv al Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din județul Mureș: depozitul zonal de la Sânpaul. 2013 – lucrările sunt finalizate. Încadrare în buget, în timp, în parametri de calitate. Ai fi zis că mureșenilor le-a pus Dumnezeu mâna-n cap. Era prea frumos să fie adevărat, în toate celelealte județe implementarea a decurs cu probleme mari.

Dar părea adevărat: depozitul propriu-zis (hala de tratare mecanică, platformele pentru descompunerea intensă şi maturare), instalațiile de epurare (colectare şi tratare) a levigatului, staţiile de pompare, cântar-basculă, compactoare, instalaţia de ardere a gazului, drumuri tehnologice, clădiri de birouri, atelier mecanic, lucrări conexe, plus utilajele necesare. Perfect. Perfect?

Lucrarea e recepționată, iar baza de la Sânpaul, întinsă pe 31 de hectare, e pregătită să toace timp de cinci ani aproape 200.000 de tone de deșeuri pe an. După cinci ani, celula va fi închisă. Timpul și viața au demonstrat, însă, că ceea ce pare prea frumos să fie real, nu e real. SMID Mureș a fost doar un alt argument.

Au pierdut… „cheia”

Operarea infrastructurii, a SMID-ului, trebuie făcută după desemnarea, prin licitație publică, a unui operator căruia să i se concesioneze sistemul. Cum s-a făcut în Maramureș (alt județ cu probleme, dar cu probleme cauzate de edificare, locul ales pentru amplasarea depozitului central fiind unul greșit, pe un deal care alunecă-n vale)? În paralel cu edificarea depozitului central s-au făcut și procedurile de licitare pentru operare și pentru colectare. Cum s-a făcut în Mureș? S-a așteptat mai întâi finalizarea lucrării și abia apoi au fost demarate aceste proceduri.

Licitaţia pentru concesionarea operării la Sânpaul a început în 2014. Prost făcută (fără respectarea în totalitate a legislației), a fost contestată în instanța de judecată. Consiliul Județean (CJ) Mureș, condus pe atunci de penelistul Ciprian Dobre, e convins că are dreptate și, în loc să renunțe la proces și să refacă documentația pentru licitație, câștigând astfel timp, se judecă timp de un an și jumătate. Pierde procesul la sfârșitul anului 2015, licitația este anulată și CJ trebuie să refacă documentația pentru o nouă licitaţie.

Licitația s-a întins până în vara anului 2016. Septembrie 2016, la trei ani de când a recepționat investiția de la Sânpaul, CJ Mureș desemnează câștigătorul care va administra și va opera la depozitul central: asocierea de firme Iridex Group Import Export SRL & Servicii Salubritate Bucureşti SA. Valoarea contractului: 99 de milioane de lei, pe o perioadă de 8 ani. Câștigătorul licitației refuză însă să opereze, pentru că, în lipsa operatorilor care colectează deșeurile menajere și a celor care operează la stațiile de transfer și sortare, ar însemna să încalce legislația europeană.

Compromisul: spargem ușa!

… mai trece și finalul anului 2016, se intră în anul de grație 2017. În luna februarie, la presiunea operatorilor de salubrizare din zonele urbane ale Mureșului, care în lipsa unor soluții (depozitul limitat din Sighișoara, variantele mai scumpe de creare a unor depozite temporare neconforme) au creat depozite de deșeuri nelegale, conducerea CJ „pe stil nou” (acum avându-l în frunte pe udemeristul Péter Ferenc) îi convinge pe operatorii SMID să deschidă depozitul din Sânpaul. Era o soluție de criză, dar criza nu era inițiată de atunci, ci din 2013.

Ce se întâmplă acum, să fie extrem de clar!, e o situație temporară. Toate deșeurile duse la Sânpaul se depozitează neconform cu normele europene. Practic, s-a creat un depozit neconform temporar într-un depozit conform. De ce nu e conform? Pentru că deșeurile se pot depozita doar sortate, cea mai mare parte a lor urmând să fie reciclate. Numai că în județ nu se colectează selectiv, ci de-a valma. De ce nu se face cum trebuie? Pentru că banii repartizați în proiectul SMID de conștientizare a populației s-au cheltuit cu efect 0.

Paralelă-exemplu: în Maramureș, deși SMID încă este nefuncțional, deșeurile sunt colectate selectiv de doi ani. De ce pot fi colectate selectiv? Pentru că operatorul de salubritate a impus niște taxe foarte mari UAT-urilor care nu procedează așa. Și pentru că oamenii au posibilitatea să o facă, existând containere inscripționate cu tipul de deșeu pe care-l pot depozita acolo. În fine, să revenim la Mureș…

Conform proiectului SMID, colectarea separată a deşeurilor începe de la cetăţean, care nu va mai arunca deşeurile la un loc, ci va face o selectare direct din locuinţă. Astfel, deşeurile reciclabile vor fi separabile de deşeurile reziduale (numit și „fracție umedă”) şi vor fi colectate în recipienţi speciali pentru fiecare componentă a deşeurilor. Apoi, operatorii de colectare transportă deșeurile selectate: cele reciclabile către staţiile de sortare (unde sunt sortate pe fracții componente: hârtie, carton, plastic, metal, sticlă), iar cele reziduale către staţiile de transfer, iar de acolo la depozitul zonal de la Sânpaul.

Găsiți „cheia”, pentru Dumnezeu!

În consecință, deşi în județ nu există operatori ai staţiilor de transfer şi sortare, depozitul de la Sânpaul a fost deschis (în special pentru deșeurile din zonele Tîrgu Mureș și Reghin). Atunci s-a spus clar, prin managerul de proiect Radu Spinei, că această perioadă de tranziție e apreciată de cei de la CJ Mureș la un an, adică până în februarie 2018. După aia… e o problemă cu Autorizaţia Integrată de Funcţionare care prevede și depozitarea deşeurilor în amestec (nesortate). Anul a trecut, operatori tot nu există, deșeurile se depun tot nesortate.

Dar e bine: s-a obținut o nouă derogare, cum se-ntâmplă-n România. Această derogare (nimeni nu mai numără a câta) prevede ca SMID Mureș să funcționeze din 1 ianuarie 2019 la parametri prevăzuți (adică cu operatori desemnați prin licitații publice la toate cele șapte stații de sortare și colectare a deșeurilor din județ). Licitații s-au făcut și se vor mai face – din declarațiile președintelui CJ, Péter Ferenc, pentru staţia de tratare mecano-biologică nu s-a prezentat nimeni, se va relua, iar pentru stația de sortare Cristeşti- Vălureni se lucrează la caietele de sarcini… Timpul însă se scurge. Iar deșeurile depozitate în tot acest timp, de-a valma, la Sânpaul vor trebui prelucrate. Alți bani, altă distracție. Urmărim cu preocupare și interes deznodământul.

Cătălin VISCHI