Sfinții Mihail și Gavril: însemnătate și tradiții
SĂRBĂTOARE. Sfinții Mihail și Gavril, cunoscuți și sub numele de Arhanghelii Mihail și Gavril, sunt sărbătoriți în fiecare an pe data de 8 noiembrie de către credincioșii ortodocși și greco-catolici. Acești doi arhangheli sunt considerați a fi conducătorii cetelor de îngeri și călăuzele sufletelor spre Rai.
Arhanghelul Gavril, al cărui nume se traduce din ebraică ca “Dumnezeu este puterea mea,” este unanim considerat a fi mesagerul veștilor bune. Conform Noului Testament, el a adus vestea sfinților părinți Ioachim și Ana despre nașterea Fecioarei Maria. De asemenea, a adus vestea cea bună a nașterii Mântuitorului către Maica Domnului. În iconografia ortodoxă, Arhanghelul Gavril este înfățișat ca purtător al unui semn divin, cum ar fi un crin sau o trompetă, cu care va suna pentru a anunța cea de-a doua venire a lui Iisus pe Pământ.
Numele Mihail se traduce din ebraică ca “Cine-i ca Dumnezeu.” Mihail este cunoscut pentru a transmite rugăciunile credincioșilor către Tatăl Ceresc și este primul dintre îngerii păzitori care s-a luptat cu îngerii răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu. În iconografia ortodoxă, Sfântul Arhanghel Mihail este înfățișat într-un costum de soldat, ținând în mână o suliță cu vârful îndreptat spre pământ.
În tradiția românească, Sfântul Arhanghel Mihail este mai des întâlnit decât Gavriil. Se crede că el este cel care ia sufletele oamenilor, stând la căpătâiul bolnavilor, fie pentru a-i însoți în trecerea lor către lumea de dincolo, fie pentru a veghea la picioarele lor dacă vor scăpa de boală. Conform unei legende, Mihail ar fi fost inițial un om simplu, căsătorit cu o femeie numită Stăncuța. După ce aceasta s-a transformat într-o femeie rea, Dumnezeu l-a făcut sfânt datorită răbdării sale față de ea.
Sfinții Mihail și Gavril sunt sărbătoriți nu doar pentru a celebra aceste figuri angelice, ci și pentru a comemora pe cei plecați din această lume. Sărbătoarea oferă un moment de reculegere și pomenire, mai ales în contextul în care oamenii își amintesc de cei tineri care au pierit în diverse tragedii, precum “clubul groazei.”
Arhanghelul Mihail este considerat conducătorul oștilor îngerești în tradiția creștină și are grijă de credincioși de la naștere până la moarte. El se roagă continuu pentru sănătatea oamenilor și veghează asupra lor. De asemenea, se crede că Arhanghelul Mihail are cheile raiului și se luptă împotriva diavolului.
În tradiția populară, pe 8 noiembrie și în ziua precedentă, se pomenesc toți morții familiei, iar ofrandele aduse lor poartă numele de “Moșii de Arhangheli.” Sfântul Mihail și Sfântul Gavril sunt considerați păzitorii oamenilor de la naștere până la moarte și se roagă neîncetat pentru sănătatea acestora.
Arhanghelii sunt, de asemenea, considerați patronii casei și se crede că ei ard păcatele izvorâte din patimile și slăbiciunile omenești. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril durează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi este numită “capul Arhanghelului,” a doua zi “mijlocul Arhanghelului,” iar a treia zi “coada Arhanghelului.”
Deși în tradiția biblică există 7 arhangheli, textele canonice menționează doar trei dintre ei: Mihail, Gavril și Rafail, acesta din urmă fiind considerat un vindecător suprem între îngeri.
În mitologia românească, Sfinții Mihail și Gavril au roluri importante și influențează ciclul anual al naturii. Sfântul Mihail este asociat cu purtarea soarelui și a lunii pe cer și cu eliberarea acestora din mâna diavolilor, în special în timpul eclipselor.
În ziua Sfinților Mihail și Gavril, este obișnuit să se aprindă lumânări pentru a-i călăuzi pe cei morți în viața de Apoi, deoarece se crede că acești doi sfinți participă și la Judecata de Apoi.
În tradiția populară, există obiceiuri precum coacerea “turtei areților” în Transilvania și Bucovina, unde berbecii sunt sloboziți din staulul oilor. Cum cade turtă aruncată între oi poate influența rodul din primăvară. Dacă turtă cade cu fața în sus, se consideră un semn bun pentru oilor care vor făta ușor. Aceste obiceiuri sunt legate de rolul de patroni ai oilor atribuit Sfinților Mihail și Gavril.
În săptămâna Sfinților Mihail și Gavril, are loc împerecherea berbecilor cu oile, iar în sâmbăta dinaintea sărbătorii se face pomană pentru morți. Este obișnuit să se ofere colaci finilor, iar în ziua de 8 noiembrie, oamenii aprind lumânări pentru a primi călăuzirea acestor arhangheli.
Există și superstiții legate de această sărbătoare. Se spune că nu este permis să te ocupi de activități casnice în ziua Sfinților Mihail și Gavril, iar cei care încalcă această regulă sunt avertizați că vor avea parte de mari suferințe înaintea morții.
Credincioșii rostesc rugăciuni speciale în cinstea Sfinților Mihail și Gavril, cerându-le protecție și ajutor în viața de zi cu zi. Aceste rugăciuni subliniază rolurile lor ca păzitori și călăuze ale sufletelor oamenilor.
