Shrinkflation: Când dimensiunile se micșorează, dar prețurile rămân neschimbate
STUDII DE PIAȚĂ. În ultimul studiu realizat de firma de consultanță EY la începutul verii, consumatorii din România au arătat că sunt tot mai nemulțumiți de o strategie tot mai des întâlnită în comerțul de bunuri de larg consum – “shrinkflation”. Această tactică, care presupune micșorarea dimensiunilor produselor fără o corespunzătoare ajustare a prețurilor, pare să fie pe placul brandurilor, însă stârnește reacții negative din partea clienților.
Studiul realizat la nivelul consumatorilor din România a dezvăluit că, deși prețurile produselor au rămas aparent constante, dimensiunile acestora au fost reduse. Această tendință, recunoscută ca fiind shrinkflation, a stârnit nemulțumirea respondenților, care o consideră o strategie de marketing înșelătoare. Efectul acestei abordări este o pierdere a încrederii în brandurile respective.
Acest fenomen nu este specific doar pieței românești. Oameni din Marea Britanie și din alte țări au împărtășit experiențe similare cu shrinkflation. Această metodă se bazează pe evitarea unei creșteri semnificative a prețurilor care ar atrage atenția consumatorilor. Cu toate acestea, este foarte evident că clienții observă și nu sunt încântați de această practică.
Unul dintre cele mai adesea citate exemple este acela al borcanelor de gem. Brandurile consacrate, precum Cottee’s și Rose’s, au decis să reducă dimensiunea ambalajului de la 500 de grame la 375 de grame, fără a ajusta prețul în consecință. Acest lucru a creat o reacție negativă în rândul clienților, care simt că nu primesc ceea ce plătesc.
Produsele reduse în dimensiuni sunt tratate similar unei creșteri a prețului în ceea ce privește indicatorii de inflație. În final, consumatorii primesc mai puțin pentru aceeași sumă de bani sau sunt obligați să cumpere mai mult pentru a compensa. Într-un context în care gospodăriile se confruntă cu bugete mai strânse, acest lucru poate fi extrem de frustrant pentru consumatori.
Companiile din industria alimentară care practică shrinkflation nu sunt supravegheate în mod constant. Acestea trebuie doar să afișeze cu precizie noua cantitate și să evite termenii ambalajelor “noi și îmbunătățite”. Pe măsură ce criza costului vieții își face simțită prezența, multe persoane nu mai au încredere în brandurile care încearcă să păcălească consumatorii.
O altă problemă care stârnește agitație este drinkflation – reducerea conținutului de alcool în băuturi. Pentru a menține prețurile constante, producătorii de bere au redus conținutul de alcool din produsele lor. Această practică a devenit din ce în ce mai răspândită, având în vedere creșterea costurilor componentelor necesare pentru fabricarea berii.
În final, shrinkflation reprezintă o strategie riscantă pentru branduri, deoarece poate duce la pierderea încrederii consumatorilor și la o imagine negativă a companiilor. Cu toate că poate oferi aparent avantaje financiare pentru producători, efectele pe termen lung asupra relației cu clienții pot fi semnificative. Pentru a păstra încrederea consumatorilor și pentru a construi o relație solidă pe termen lung, transparența și etica în practicile de afaceri sunt esențiale.
