SITUAȚIE – Al cincilea urs lovit mortal de o mașină în județul Mureș în ultima perioadă: între vânătoare și lipsa ecoductelor

FENOMEN-PROBLEMĂ. Seara trecută, un urs de aproximativ 5 ani și 250 de kilograme a fost accidentat mortal pe Drumul Naţional 13A, pe segmentul care traversează în comuna mureșeană Ghindari (drumul dintre Târgu Mureș și Sovata). Este al cincilea incident de acest tip petrecut în ultima perioadă pe drumurile din Mureș, județ în care doar în ultima vreme urșii au cauzat decesul a două persoane.

 

Fenomenul urșilor care ucid oameni sau care sunt uciși de mașini în trafic a stârnit o controversă între organizațiilor de apărare a animalelor și o parte a cetățenilor. Ultimii susțin că înmulțirea necontrolată a acestora impune liberalizarea vânătorii urșilor, primii susțin implementarea măsurilor europene de protecție a urșilor, dar și a cetățenilor.

 

În această controversă, persistă, ca o piedică în luarea unei decizii de autoritățile competente, și dilema statistică a numărului real al animalelor, țara europeană cu cea mai mare populație de urși bruni. Acum, o statistică reală (și majoritar acceptată) nu există – cei din Ministerul Mediului livrează o aproximare de 6.500-7.200 de urși bruni, recensămintele vânătorilor indică aproximativ 10.000, ONG-urile contestatare sunt convinse că numărul e crescut empiric, ca argument al modificării Legii vânătorii în privința acestor animale (de 3 ani încoace, în afara cotei alocate, urșii pot fi împușcați doar în cazul unor pagube semnificative sau dacă pun în pericol viața omului).

 

Soluții pentru rezolvarea problemei

 

Ce rămâne clar și de necontestat în această controversă? Faptele: oameni sunt uciși de urși, urși sunt uciși (accidental, dar nu numai) de oameni. La fel de clară e și rezolvarea problemei. Iat-o punctual, așa cum o văd toate părțile implicate (semnatarul scrierii doar a reunit soluțiile specialiștilor, protectorilor, precum și cele implementate deja cu succes în alte țări care s-au confruntat cu situații similare).

 

  1. Recensământul real al populației de urși bruni.
  2. Asumarea unei decizii – ce se dorește să se întâmple? Să fie menținută populația reală, să fie redusă, să fie crescută?
  3. Punerea în practică a soluțiilor pentru implementarea deciziei.

 

Și acum explicații. Fenomenul-problemă este cauzat în principal de complacerea în mistificare. Necunoscunându-se populația reală de urși bruni din România, fiecare parte a controversei își susține argumentele pornind de la statistica populației care o ajută în motivarea sa.

 

Dacă în urma recensământului urșilor se ajunge la concluzia că populația acestora depășește încărcătura pe areal (știu, exprimarea e comunistoidă, dar e cea practicată), soluția e reducerea numărului din respectivul areal prin extragere a surplusului, respectiv relocare și/sau vânare.

 

Dacă se ajunge la conculzia că populația acestora e cea optimă, conform standarelor, atunci să consemnăm în continuare, nepăsători, oameni uciși de urși și urși uciși de oameni.

 

Dacă se ajunge la concluzia că populația acestora este scăzută, să procedăm pentru creșterea acesteia, dar protejând oamenii și urșii. Cum se face asta? Pe lângă bla-bla-bla-urile cu conștientizarea populației? Simplu, prin ecoducte, care ar trebui edificate în oricare dintre cele trei variante, fiind o măsură de protecție și a animalelor și a oamenilor (acum, acestea sunt inexistente în România) – ecoductele sunt coridoare ecologice de trecere pentru animalele sălbatice.

 

Aceste structuri conectează habitate fragmentate de intervenția umană prin pasaje subterane (tuneluri), viaducte sau pasaje superioare și ajută semnificativ și la evitarea coliziunilor dintre vehicule și animale. În acest an au fost proiectate primele ecoducte din România, pe segmentul de autostradă Lugoj – Deva.

 

Andrada VLAS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare