SUA anunță reducerea fondurilor pentru programele de asistență militară destinată flancului estic al NATO, o decizie care stârnește îngrijorare în rândul aliaților europeni
POLITICĂ EXTERNĂ. Guvernul american a decis să reducă treptat finanțarea pentru programele de asistență în domeniul securității destinate țărilor din estul Europei, în contextul presiunii asupra Uniunii Europene și NATO să își asume mai mult din propria apărare. Anunțul a fost făcut recent de oficiali ai Pentagonului, care au informat diplomații europeni despre eliminarea incrementală a fondurilor pentru programele de instruire și echipare a armatelor aflate la granița cu Rusia.
Ce înseamnă această decizie?
Potrivit surselor enumerate de Financial Times, pe parcursul săptămânii trecute, oficialii americani au comunicat că SUA nu vor mai susține financiar programele cu un buget total de peste 1 miliard de dolari, dedicate în special țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – toate situate pe frontiera cu Rusia. Această reducere a fondurilor implică o scădere a sprijinului pentru instruirea militarilor, echiparea și modernizarea armatei acestor state.
De menționat este că această reducere se desfășoară în condițiile în care, în iunie, aliații NATO au convenit să crească cheltuielile militare la 5% din PIB, pentru a consolida apărarea colectivă în fața amenințărilor din est. Cu toate acestea, reducerea fondurilor SUA va adăuga presiune suplimentară asupra acestor state, care se tem că vor trebui să găsească alternative interne pentru a-și menține nivelul de pregătire și echipare.
Comentarii și reacții din Europa
Reacțiile din partea oficialilor europeni au fost de preocupare și incertitudine. Ambasade din mai multe țări, inclusiv din state care nu beneficiază în mod direct de asistență, au participat la întâlniri unde reprezentanții Pentagonului au explicat reducerile. Diplomasții europeni sunt preocupați de impactul asupra securității regionale și joacă un rol activ în a solicita clarificări din partea Washingtonului.
Un oficial european a spus că măsura pare menită să stimuleze țările mai bogate din continent să investească mai mult din propriile resurse în apărare și să nu se bazeze exclusiv pe sprijinul extern al SUA. Însă, consecințele posibile asupra solidarității și capacității grupului NATO de a reacționa în situații crisis sunt încă incertene.
Impactul asupra securității și reacțiile oficialilor
Pentru statele vulnerabile din estul Europei, pierderea sprijinului financiar american va fi dificil de gestionat. Amiralul american în retragere, Mark Montgomery, a declarat că această situație va fi „foarte grea” pentru statele baltice, menționând că scopul principal al programului este acela de a le ajuta să devină capabile să se apere singure în eventualitatea unui conflict.
Oficiali din alianță avertizează că, dacă reducerea fondurilor va continua, NATO va fi afectată, întrucât o parte din sprijinul financiar provenea din aceste programe. În plus, există temerea că această decizie va fi folosită ca justificare pentru a diminua eforturile de apărare comună și pentru a crește vulnerabilitatea în fața unei posibile agresiuni rusești.
Decizii imprevizibile și incertitudine în rândul aliaților
Reducerea fondurilor SUA nu afectează însă programul de achiziții militare majore, precum cele pentru avioane, nave sau tancuri, care rămâne separat și păstrează o anumită stabilitate. Cu toate acestea, oficialii europeni sunt încă în proces de evaluare a impactului și a măsurilor pe termen lung pentru a compensa reducerea sprijinului american.
Incertitudinea generată de această decizie complică și mai mult planurile de consolidare a apărării în regiunea est-europeană și amplifică apelurile din partea liderilor locali pentru mai multă autonomie în domeniul apărării. În timp ce Statele Unite își reconsideră rolul de sprijin și echilibru în Europa, responsabilii și oficialii militari din statele NATO trebuie să găsească soluții rapide pentru a menține nivelul de pregăt
