Succesul de până acum al României în ceea ce privește reformele a fost răsplătit prin creșterea interesului pentru investiții

POTENȚIAL. La mai mult de treizeci de ani de la tranziția postcomunistă, o mare parte din potențialul României, care fusese blocat, a fost realizat. O populație bine educată și o economie diversificată și în curs de modernizare, puternic axată pe IT și industria de înaltă tehnologie, logistică și energie – împreună cu o poziție strategică pe Dunăre în Europa de Sud-Est – au făcut din România un magnet pentru investitorii străini; și continuă să reducă decalajul de prosperitate față de restul UE.

În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în termeni de paritate de cumpărare era de 53% din media UE; în prezent, acesta este de 74%, Bucureștiul și vestul României fiind cele mai bogate două regiuni și cei mai mari beneficiari de investiții străine directe (ISD).

“România a făcut progrese bune în menținerea unui mediu de afaceri mai stabil și mai previzibil, iar investitorii răspund în consecință”, spune Valentin Tătaru, analist pentru România la ING în București.

Cifrele recente arată că ISD au crescut de la minimul din 2020, când Covid-19 a redus intrările la mai puțin de 3 miliarde de euro (aproximativ 3 miliarde de dolari); în 2021, acestea au crescut de peste două ori, ajungând la 7,6 miliarde de euro și, potrivit primelor cifre ale Băncii Naționale a României, vor depăși 10 miliarde de euro pentru întregul an 2022.

ING Bank se așteaptă ca în 2023 creșterea PIB-ului să încetinească la aproximativ 2,5%, reflectând încetinirea așteptată în UE în sens larg, cu care România este strâns și din ce în ce mai mult conectată. Banca Națională a României preconizează că inflația va scădea la 7% până la sfârșitul anului 2023, față de peste 16% la sfârșitul anului 2022.

“Economia României a fost relativ rezistentă la războiul din Ucraina, la inflația galopantă și la creșterea ratelor dobânzilor anul trecut”, spune Nicholas Farr, economist pentru piețele emergente la Capital Economics. “Performanța robustă a fost susținută de o creștere puternică a salariilor și de un sprijin fiscal important în timpul crizei energetice.”

Puterea resurselor

Baza relativ mare de resurse naturale a țării – după Olanda, are mai multe rezerve dovedite de gaze decât orice altă țară din UE – atenuează vulnerabilitatea sa la vicisitudinile pieței globale a energiei. Rezervele României din Marea Neagră sunt estimate între 80-200 de miliarde de metri cubi, suficiente pentru a acoperi cererea internă timp de cel puțin 20 de ani. Capacitatea energetică excedentară a permis României să furnizeze Moldovei 80%-90% din necesarul de energie electrică după ce aprovizionarea acesteia a fost întreruptă din cauza războiului Rusiei din Ucraina.

Având în vedere evenimentele din ultimul an, observatorii consideră că România va intensifica în curând investițiile pe scară largă în sectorul său energetic. Aceasta ar urma să fie condusă de OMV Petrom, compania petrolieră națională română care a rezultat în urma preluării în 2004 a Petrom din România de către OMV, controlată de austrieci, și care a devenit în prezent cea mai mare companie energetică din Europa de Sud-Est.

“Cred că există acum voința politică de a proceda la dezvoltarea mai multor rezerve de gaze din Marea Neagră ale României”, spune Federico Barriga Salazar, analist pentru România la Fitch Ratings, “iar România este bine poziționată pentru a fi centrul de gaze al Europei de Sud-Est până la mijlocul deceniului”.

Într-un sondaj privind atractivitatea investițiilor la mijlocul anului 2022, EY a constatat că “întreprinderile au încredere în România mai mult ca niciodată, companii precum DeLonghi, Coca-Cola și Continental mărindu-și semnificativ operațiunile”.

EY a sugerat ca România să acorde prioritate lanțului de aprovizionare și logisticii, un punct forte, să sprijine întreprinderile sale mici și mijlocii – cu accent pe politicile de mediu și pe practicile de afaceri durabile. În afară de combustibilii pe bază de carbon, România are un mare potențial în ceea ce privește energiile regenerabile, în special biomasa, vântul și energia solară. Ministerul Energiei afirmă că obiectivul actual de 30,7% de energie regenerabilă până în 2030 va fi majorat semnificativ în cadrul Planului național privind energia și clima. Sectorul energiilor regenerabile urmează să primească o mare parte din cele 1,6 miliarde de euro dedicate energiei în cadrul Planului național de redresare și reziliență al României, investitorii străini urmând să joace un rol important.

Modificările aduse anul trecut de guvernul României la legile privind investițiile străine – care, printre altele, vor institui un organism special pentru a examina investițiile realizate de entități din afara UE în 13 sectoare considerate esențiale pentru securitatea națională – au fost aprobate de comunitatea de afaceri. “Autoritățile par să fi învățat lecțiile din trecut”, spune Barriga Salazar. El spune că angajamentul față de reformele îndemnate atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de UE au asigurat un flux în mare parte neîntrerupt de fonduri vărsate în cadrul Facilității de redresare și de reziliență a UE, a căror valoare este estimată la echivalentul a 12,5% din PIB în 2021-2026, vital având în vedere deficitele mari de cont curent și fiscal ale țării.

“Fără aceste fonduri, ar fi nevoie de o ajustare macroeconomică de amploare”, spune el.

Noul angajament al României față de reforme nu a trecut neobservat de piețele valutare și de obligațiuni, leul românesc fiind una dintre cele mai stabile monede europene emergente. Potrivit ING, “obligațiunile de stat românești (ROMGB) au devenit vedete rock în cadrul regiunii ECE”.

Ministerul de Finanțe “a profitat de cererea record și de nivelul bun al pieței pentru a asigura aproape 30% din emisiunea de ROMGB-uri … de la începutul anului”, a declarat ING într-o notă adresată investitorilor pe 7 februarie. “În ceea ce privește moneda locală, aceasta este de departe cea mai mare parte în cadrul regiunii ECE, ceea ce, împreună cu o rezervă mare de numerar, plasează [România] într-o poziție confortabilă”.

Ce ar putea să ne rezerve viitorul? Așteptați-vă să vedeți mai mulți campioni autohtoni în sectorul IT și tehnologic, pe măsură ce companiile urmează exemplul unor companii precum UiPath, compania de software și robotică înființată la București în 2005 înainte de a strânge 1,3 miliarde de dolari în cadrul unei oferte publice inițiale (IPO) la NYSE în aprilie 2021, una dintre cele mai mari IPO-uri de software din istoria SUA.

Așadar, unde sunt norii? Graficul demografic – într-o țară care a pierdut aproape 5% din populația sa în cei 10 ani până în 2021 și în care declinul populației în vârstă de muncă va continua probabil – este un alt vânt din față pentru perspectivele de creștere pe termen lung.

“Principalele noastre preocupări în ceea ce privește investițiile străine sunt acum mai puțin legate de corupție și de transparența afacerilor și mai mult de situația pieței muncii”, spune Tătaru de la ING. “Găsirea de lucrători potriviți este din ce în ce mai mult o adevărată provocare, în special în industria prelucrătoare.”

Dar această nevoie este ea însăși o reflectare a succesului României în atragerea de investiții, în special din partea marilor multinaționale, multe dintre acestea fiind relocate din alte țări din ECE. De asemenea, se preconizează că România va fi un mare beneficiar al fenomenului de “near-shoring”, pe măsură ce producătorii își mută lanțurile de aprovizionare din China mai aproape de casă.

“Înțelegem că investitorii existenți sunt în general foarte mulțumiți”, spune Barriga Salazar de la Fitch. “Trucul pentru România este acum, să se bazeze pe acest lucru și să atragă noi investiții”.

Părțile pozitive ale României văzute în străinătate:

-Membru al pieței unice a UE și al NATO,
-Economie diversificată,
-Bază bogată în resurse naturale,
-Deține o treime din fluviul Dunărea,
-Cel mai mare port de la Marea Neagră – Constanța,
-Populație bine educată,
-Bine integrată în lanțurile de aprovizionare din UE,
-Beneficiar important al fondurilor UE,
-Președintele pro-occidental respectat, Klaus Iohannis, o forță de stabilitate.

Părțile negative ale României văzute în străinătate:

-În pofida unor investiții importante, infrastructura rămâne precară în zonele rurale,
-Deși corupția și birocrația sunt mai puțin problematice decât erau, rămân provocări,
-Transparency International a numito una dintre “cei mai slabi performeri” din Europa în lupta împotriva corupției,
-Aplicarea slabă a legislației privind drepturile de autor,
-Impozitele pot fi ridicate și complexe,
-Persistă mari disparități regionale între vestul României/București și estul mult mai sărac al țării,
-Participarea scăzută a minorităților maghiare și rome, a tinerilor și a femeilor în economie.