Theodor Stolojan: „Am militat ca România să treacă la euro cât mai rapid. A existat o rezistență incredibilă”
FINANCIAR. Fostul premier Theodor Stolojan a lansat, vineri seară, un avertisment dur privind direcția economică a României, într-o intervenție exclusivă la Digi24. Stolojan a afirmat că România repetă ciclic aceleași greșeli de politică fiscală și bugetară și că o adoptare mai rapidă a monedei euro ar fi putut preveni multe dintre derapajele actuale.
În contextul actualei coaliții de guvernare, formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Uniunea Salvați România, Stolojan a spus că perioada următoare va fi decisivă pentru stabilitatea macroeconomică. Potrivit acestuia, interesul imediat al PSD este ca actualul guvern să stabilizeze economia și să reducă deficitul, urmînd ca partidul să preia funcția de prim-ministru în 2027.
„Pînă la următoarele alegeri, PSD are suficient timp, cum zice românul, să mai dea cu căruța în gard”, a afirmat fostul premier, subliniind că România are o problemă structurală de disciplină fiscală. Spre deosebire de alte state europene mai prudente, România ajunge „cu o cadență matematică” în situații de criză bugetară, care impun ulterior măsuri dure, resimțite atît de populație, cît și de mediul de afaceri.
Stolojan a explicat că tocmai această realitate l-a determinat, de-a lungul timpului, să susțină ferm adoptarea monedei euro. În opinia sa, euro ar fi impus reguli mai stricte și ar fi limitat tentația derapajelor repetate. „Am militat întotdeauna ca România să treacă la euro cît mai rapid. Din păcate, a existat o rezistență incredibilă”, a spus acesta, indicînd inclusiv opoziția venită din partea sistemului bancar și a unor economiști care susțineau că România nu este suficient de dezvoltată pentru acest pas.
Fostul premier a respins această argumentație, afirmînd că adoptarea euro nu ține de nivelul de dezvoltare, ci de existența unor echilibre macroeconomice solide. În acest sens, el a oferit exemplele Croația și Bulgaria, ambele intrate în zona euro sau în curs avansat de integrare, deși aveau, la momentul respectiv, un PIB pe locuitor mai mic decît România. „Mi s-a spus că Croația e o țară mică, nu ca noi. Acum a intrat și Bulgaria”, a subliniat Stolojan.
Întrebat dacă Banca Națională a României a susținut trecerea la euro, Stolojan a afirmat că au existat interese mai largi pentru menținerea situației actuale, caracterizată de dobînzi ridicate și cîștiguri importante din schimburi valutare. „Ideea că ne-ar fi mult mai rău cu euro nu este adevărată”, a spus el, catalogînd drept exagerări temerile legate de dificultățile de început ale tranziției.
În final, fostul premier a atras atenția asupra avantajului competitiv pe care Bulgaria îl va avea în raport cu România, în special în domeniul turismului. „Veți vedea la sfîrșitul acestui an ce fel de turism internațional va avea Bulgaria și ce va avea România”, a concluzionat Stolojan, sugerînd că întîrzierea adoptării euro ar putea avea consecințe economice vizibile mult mai repede decît se anticipează.
