Totul despre legea AI. Uniunea Europeană a aprobat-o. Cum va fi lumea protejată de inteligenţa artificială
IT În era noastră digitală, termenul “risc” și “inteligența artificială” par să meargă mână în mână. Este îmbucurător să vedem lideri din toată lumea abordând potențialele probleme ale AI, dar trebuie să ne amintim că nu toate riscurile sunt egale.
La data de 14 iunie, Parlamentul European a făcut un pas înainte prin votarea unei propuneri pentru Actul AI, un proiect de lege care lucrează de doi ani pentru a stabili standardele globale în reglementarea AI.
Acum, în etapa finală de negocieri, acest act ar trebui să fie aprobat până la sfârșitul anului, devenind astfel prima legislație din lume dedicată reglementării AI în aproape toate sectoarele societății, cu excepția apărării.
Este notabil că această legislație este construită în jurul conceptului de risc. Nu AI în sine este reglementată, ci modul în care este utilizată în diferite sectoare ale societății, fiecare având probleme potențiale unice.
Există patru categorii de risc: inacceptabil, ridicat, limitat și minim.
Sistemele AI care amenință drepturile fundamentale sau valorile UE vor fi clasificate ca “risc inacceptabil” și vor fi interzise. Un exemplu ar fi sistemele AI folosite pentru “poliția predictivă”, care folosește AI pentru a evalua riscul ca indivizii să comită infracțiuni, bazându-se pe informațiile lor personale.
Un alt caz care a stârnit controverse este utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială pe fluxurile live de camerele de stradă. Aceasta a fost, de asemenea, adăugată la lista riscurilor inacceptabile și ar fi permisă doar după săvârșirea unei infracțiuni și cu autorizare judiciară.
Sistemele AI clasificate ca “risc ridicat” vor fi supuse cerințelor de divulgare și se așteaptă să fie înregistrate într-o bază de date specială. De asemenea, acestea vor fi supuse cerințelor de monitorizare sau audit. Aplicațiile clasificate ca fiind de risc ridicat includ AI care ar putea controla accesul la servicii esențiale cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, finanțele, asistența medicală și altele.
Ideea este că orice software care ia decizii despre aspecte importante, cum ar fi ipoteca noastră, ar trebui să fie verificat cu atenție pentru conformitate cu legile europene. Acest lucru vizează să ne asigure că nu suntem discriminați pe baza unor caracteristici protejate, cum ar fi sexul sau originea etnică – cel puțin dacă trăim în UE.
Sistemele AI cu “risc limitat” vor fi supuse unor cerințe minime de transparență. De exemplu, roboții care produc text sau imagini, aşa cum este ChatGPT – vor trebui să dezvăluie faptul că utilizatorii interacționează cu o mașină. Pe măsură ce această legislație a avansat prin instituțiile europene începând cu 2019, a devenit din ce în ce mai specifică și explicită despre riscurile potențiale ale implementării AI în situații sensibile. Ideea este clară: trebuie să fim specifici dacă vrem să realizăm ceva.
“Risc” se referă la “dauna potențială” care ar putea rezulta din ceva. Ar fi util să ne concentrăm pe scenariile care sunt atât dăunătoare, cât și probabile, deoarece acestea prezintă cel mai mare risc.
Proiectul de lege aprobat de Parlamentul UE încearcă să găsească un echilibru fin între protejarea drepturilor și valorilor, fără a împiedica inovația. Deși nu este perfect, oferă cel puțin acțiuni concrete.
Următoarea etapă va fi trilogurile – dialoguri în trei părți – unde proiectele separate ale parlamentului, comisiei și consiliului vor fi unite într-un text final. Compromisurile sunt de așteptat în această fază. Legea rezultată va fi votată şi va intra în vigoare, cel mai probabil, la sfârșitul anului 2023.
După doi sau trei ani, actul va intra în vigoare și orice afacere care operează în cadrul UE va trebui să se conformeze acestuia. Cu toate acestea, nu putem ști cum va arăta lumea sau AI în 2027.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus această reglementare în vara anului 2019, înainte de o pandemie, un război și o criză energetică. Cu toate acestea, actul este scris într-un mod suficient de general încât să rămână relevant pentru o perioadă. Acesta ar putea influența modul în care cercetătorii și companiile abordează AI în afara Europei.
Este clar că fiecare tehnologie prezintă riscuri, și în loc să așteptăm ca ceva negativ să se întâmple, instituțiile academice și de elaborare a politicilor încearcă să gândească în avans despre consecințele cercetării. Comparativ cu modul în care am adoptat tehnologiile anterioare – cum ar fi combustibilii fosili – acest lucru reprezintă un grad de progres.
Inteligența artificială, sau AI, a devenit un subiect de discuție fierbinte, atrăgând atât entuziasm, cât și frică. Pe măsură ce tehnologia avansează, ne confruntăm cu întrebări profunde şi neliniștitoare despre viitorul nostru. Acesta este un teritoriu neexplorat, iar incertitudinea poate fi înfricoșătoare.
Există temeri legate de faptul că AI ar putea înlocui locurile de muncă umane, că ar putea fi utilizată în moduri neetice sau că ar putea chiar să scape de sub control. Acestea nu sunt doar scenarii de film SF, ci posibilități reale cu care se confruntă societatea noastră în prezent.
În plus, există o lipsă de înțelegere a modului în care funcționează AI. De exemplu, modul în care algoritmii de învățare automată iau decizii este adesea descris ca o “cutie neagră”, cu puține detalii clare despre procesul lor de raționament. Această necunoaștere adaugă un alt nivel de frică și incertitudine.
Inteligența artificială se află într-o expansiune rapidă, generând oportunități și provocări în același timp. În mod clar, locurile de muncă vor fi afectate într-un fel sau altul de AI. Dar cum se pregătește Uniunea Europeană să protejeze forța de muncă?
Aici intervine noua lege AI a UE. Aceasta are ca scop să stabilească un cadru de reglementare pentru AI, punând accent pe protecția drepturilor omului și a libertăților individuale.
În concluzie, se pare că UE are planuri ambițioase pentru a se asigura că tehnologia AI este utilizată într-un mod care beneficiază societății și protejează drepturile individuale. Cu toate acestea, cum va arăta legea finală rămâne de văzut. Este un echilibru delicat de realizat, dar cu siguranță un pas în direcția corectă pentru a naviga prin această nouă eră digitală.
În 2018, piața globală AI valora 7,35 miliarde de dolari.
Până în 2025, se estimează că piața globală AI va atinge valoarea de 190 de miliarde de dolari.
Se așteaptă ca AI să contribuie cu până la 15,7 trilioane de dolari la economia globală până în 2030.
Un sondaj a constatat că 61% dintre europeni cred că AI va avea un impact pozitiv asupra societății.
