Tradiții, superstiții și semnificații de Sfânta Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei, prăznuită pe 14 octombrie
SĂRBĂTOARE. Pe 14 octombrie, credincioșii o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Iașului și a întregii Moldove. Tradițiile și superstițiile asociate acestei zile s-au păstrat de-a lungul secolelor, iar moaștele ei, aduse la Iași acum mai bine de 350 de ani, sunt considerate o sursă de binecuvântare pentru toți cei care îi cer ajutorul în rugăciune.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită de Biserica Ortodoxă pe 14 octombrie, iar credincioșii vin în număr mare la Iași pentru a se închina la moaștele sale. Aceasta nu trebuie confundată cu Sfânta Muceniță Parascheva din Roma, cunoscută popular drept “Sfânta Vineri”, care este prăznuită pe 26 iulie. Numele de „Parascheva” provine din greacă și înseamnă „vineri”, asociere datorată zilei de naștere a Muceniței din Roma. În popor, Sfânta Cuvioasă Parascheva este, de asemenea, numită „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”, mai ales în zona Moldovei.
Moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iași de domnitorul Vasile Lupu în 1641, ca semn de recunoștință din partea Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol pentru sprijinul financiar acordat de domnitor. Inițial, moaștele au fost așezate la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, iar în 1889 au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Conform tradițiilor populare, în această zi este interzis să se calce, să se coasă sau să se facă alte treburi gospodărești, deoarece se crede că acestea pot aduce dureri de cap sau de ochi. De asemenea, printre bucatele date de pomană nu ar trebui să se numere alimente „cu cruce”, precum nucile, castraveții și pepenele. În schimb, este bine să se ofere must, vin nou și pâine. Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea femeilor însărcinate, iar tradiția spune că acestea trebuie să împartă mâncare copiilor sărmani pentru a avea o naștere ușoară.
Sfânta Parascheva este, de asemenea, legată de previziuni meteorologice. Se crede că, dacă oile dorm înghesuite în noaptea de 14 octombrie, iarna va fi lungă și friguroasă.
Un aspect mai puțin cunoscut este blestemul care însoțește moaștele Sfintei Parascheva, datând din 1641. Sub veșmintele sale se află un sigiliu pe care este scris un blestem formulat de Vasile Lupu și Mitropolitul Varlaam: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Veșmintele Sfintei sunt confecționate în atelierele Arhiepiscopiei, iar croitorii țin post și fac rugăciuni înainte de a începe lucrul. Acestea sunt schimbate de cinci ori pe an și sunt oferite bisericilor care poartă hramul Sfintei.
Sfânta Parascheva a trăit o viață de rugăciune și post. După ce și-a împărțit averea săracilor, s-a retras în pustie, unde a trăit la Constantinopol și mai târziu la Ierusalim, în pustiul Iordanului. La vârsta de 27 de ani, a trecut la Domnul, iar trupul său a fost descoperit neputrezit după mulți ani. Moaștele ei au făcut multe minuni și au fost mutate în mai multe locuri de-a lungul timpului, inclusiv la Târnovo, Belgrad și Constantinopol, până când au fost aduse la Iași.
Astăzi, Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Balcanilor și a întregii Moldove. Moaștele sale, păstrate în Catedrala Mitropolitană din Iași, sunt vizitate anual de mii de pelerini care caută alinare și vindecare.
