Trăim mai mult, dar petrecem mai mulți ani bolnavi. Studiu global: medicina a prelungit viața mai repede decât sănătatea
SĂNĂTATE. Medicina modernă a reușit să prelungească viața oamenilor, însă nu în aceeași măsură a reușit să prelungească și anii trăiți în stare bună de sănătate. Concluzia apare într-un amplu studiu publicat în revista The Lancet Public Health, care a analizat date din 204 țări și teritorii.
Cercetătorii au constatat că, la nivel mondial, perioada medie petrecută cu boală, dizabilități sau limitări importante de sănătate a crescut de la 8,8 ani în 1990 la 10,7 ani în 2023.
Cu alte cuvinte, oamenii câștigă ani de viață, dar o parte tot mai mare dintre aceștia nu sunt ani de independență și bunăstare, ci ani trăiți cu probleme cronice, tratamente, dureri sau nevoia de îngrijire.
Între 1990 și 2023, speranța de viață globală a crescut de la 64,6 ani la 73,8 ani. În același timp, speranța de viață sănătoasă a urcat de la 55,9 ani la 63,1 ani. Asta înseamnă că lumea a câștigat aproximativ nouă ani de viață, dar numai puțin peste șapte ani de viață sănătoasă.
Diferența dintre cei doi indicatori, numită de cercetători „decalaj de morbiditate”, a crescut în 203 dintre cele 204 țări și teritorii analizate. În prezent, aproape 15% din durata medie a unei vieți este trăită în stare de sănătate precară, față de 13,6% în 1990.
Studiul contrazice parțial ideea lansată în anii ’80 de medicul James Fries, potrivit căreia bolile grave urmau să fie „comprimate” într-o perioadă scurtă, chiar înainte de moarte. Datele arată că acest lucru nu s-a produs la scară globală. Boala și dizabilitatea nu au rămas doar la capătul vieții, ci ocupă o perioadă mai lungă din viața adultă.
Cele mai mari decalaje se regăsesc în statele bogate, unde oamenii trăiesc cel mai mult. Statele Unite au cel mai mare decalaj dintre speranța de viață și anii sănătoși — aproximativ 14 ani. Urmează Australia, cu 13,9 ani, și Canada, cu 13,7 ani.
Explicația nu este că prosperitatea ar produce boală. Sistemele medicale mai performante reușesc să mențină în viață oameni care, în trecut, ar fi murit mai devreme după un accident vascular cerebral, un cancer, diabet sau alte afecțiuni severe. Problema este că supraviețuirea nu înseamnă întotdeauna recuperare completă.
Femeile sunt afectate mai mult de acest decalaj. În 2023, ele au petrecut în medie 12,1 ani în stare de sănătate precară, față de 9,3 ani în cazul bărbaților. Femeile trăiesc mai mult aproape peste tot în lume, însă o parte mai mare din acești ani suplimentari este trăită cu dizabilități sau afecțiuni cronice.
Printre principalele cauze ale anilor trăiți cu sănătate afectată se află bolile musculare, articulare și osoase, în special durerile de spate. Urmează depresia și anxietatea, problemele de auz și de vedere, dar și căderile sau alte accidentări. Aceste afecțiuni nu sunt întotdeauna cauze directe de deces, însă reduc puternic independența, capacitatea de muncă și calitatea vieții.
Autorii studiului spun că sistemele de sănătate trebuie să privească dincolo de simplul obiectiv de a preveni moartea prematură. Prevenția, recuperarea medicală, sănătatea mintală, controlul diabetului, menținerea mobilității și accesul la îngrijire pe termen lung trebuie să devină priorități reale.
Miza nu mai este doar să adăugăm ani vieții. Miza este să adăugăm viață acelor ani.
