Ucraina vrea să trimită milioane de tone de cereale prin Moldova spre Portul Constanța. România ar putea prelua 10% din exporturile ucrainene
EXPORT. Ucraina caută noi soluții pentru a-și proteja exporturile agricole de efectele războiului și analizează deschiderea unui coridor feroviar care să traverseze Republica Moldova și România. Destinația finală ar fi Portul Constanța, care ar putea ajunge să gestioneze aproximativ 10% din exporturile ucrainene de cereale.
Planul apare într-un moment în care atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră au intensificat problemele logistice ale Kievului. Cum cea mai mare parte a cerealelor ucrainene pleacă în prezent pe mare, găsirea unor rute alternative a redevenit o prioritate strategică.
Varianta analizată presupune transportarea cerealelor pe calea ferată din Ucraina, traversarea Republicii Moldova și continuarea transportului spre România, până în Portul Constanța. De aici, mărfurile ar putea fi încărcate pe nave și trimise către piețele internaționale.
Negocierile dintre Kiev și Chișinău au ajuns deja la problema costurilor. Partea ucraineană solicită o reducere cu 50% a tarifelor pentru transportul feroviar al mărfurilor prin Republica Moldova. Autoritățile moldovene sunt dispuse să discute condiții preferențiale, dar vor în schimb garanții privind volumele care vor tranzita efectiv țara.
Miza este considerabilă. Capacitatea potențială a coridorului este estimată la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual. Raportat la exporturile agricole prognozate de Ucraina, ruta ar putea prelua aproximativ 10% din volume.
Pentru Republica Moldova, tranzitul ar putea însemna venituri importante pentru sistemul feroviar și pentru economia locală. Ruta nu reprezintă nici o premieră absolută. După declanșarea invaziei ruse la scară largă, în perioada 2022-2023, infrastructura feroviară moldovenească a fost deja utilizată pentru transportarea cerealelor ucrainene.
Discuțiile au fost relansate în ultimele zile, iar autoritățile din Moldova și Ucraina încearcă acum să stabilească volumele, calendarul transporturilor și condițiile comerciale necesare pentru funcționarea coridorului.
Pentru România, proiectul ar putea readuce Portul Constanța în centrul sistemului logistic construit în jurul exporturilor ucrainene. După izbucnirea războiului, Constanța a devenit una dintre principalele porți alternative prin care produsele agricole ale Ucrainei au ajuns pe piețele mondiale.
Un volum suplimentar de până la 4,5 milioane de tone anual ar însemna însă și o presiune mai mare asupra infrastructurii feroviare și portuare românești. Capacitatea de procesare, disponibilitatea liniilor feroviare și organizarea fluxurilor astfel încât transporturile ucrainene să nu blocheze mărfurile românești vor deveni elemente esențiale dacă proiectul va fi pus în aplicare.
Urgența găsirii unei alternative este amplificată de deteriorarea perspectivelor pentru exporturile Ucrainei. Estimările pentru sezonul agricol 2026-2027 au fost reduse de la aproximativ 43 de milioane de tone la 38-40 de milioane de tone, pe fondul dificultăților logistice și al războiului.
Agricultura rămâne vitală pentru economia ucraineană, iar peste 90% din exporturile de cereale sunt transportate în mod obișnuit prin porturile maritime. Orice perturbare majoră în zona Odesa se transmite astfel rapid asupra capacității țării de a-și valorifica producția.
Dacă negocierile dintre Ucraina și Republica Moldova vor fi finalizate, România va deveni ultima și una dintre cele mai importante verigi ale noului traseu. Cerealele vor pleca din Ucraina, vor traversa Moldova pe calea ferată și vor ajunge la Constanța, de unde vor putea continua drumul pe mare.
Dincolo de dimensiunea comercială, proiectul confirmă încă o dată importanța strategică pe care Portul Constanța a dobândit-o după izbucnirea războiului. Pentru Ucraina, el reprezintă o ieșire alternativă către lume. Pentru România, poate însemna trafic, venituri și consolidarea rolului de nod logistic regional, dar și obligația de a gestiona un volum suplimentar uriaș de mărfuri.
