UE își propune să își recalifice forța de muncă pentru a răspunde inovațiilor tehnologice și industriale.
TEHNOLOGIE. Uniunea Europeană își propune să reconfigureze forța sa de muncă pentru a face față inovațiilor tehnologice și industriale. Într-o încercare de a menține o forță de muncă competitivă, blocul comunitar își îndeamnă cetățenii să înțeleagă că procesul de învățare nu se oprește niciodată.
Timp îndelungat, traseul educațional al unei persoane a fost clar: școală, obținerea unei diplome sau participarea la cursuri de formare profesională, și apoi folosirea acestor abilități pe piața muncii până la momentul pensionării. Reconversia profesională a fost și este încă rar întâlnită. Cu toate acestea, progresele tehnologice și schimbările în industrie riscau să expună forța de muncă europeană la lipsa de competențe pertinente și actuale.
Acest fapt poate avea consecințe costisitoare pentru UE, într-un moment în care are planuri ambițioase în domeniul ecologic și digital. În discursul său privind starea Uniunii din anul precedent, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că viitoarea competitivitate europeană depinde de o forță de muncă cu competențe solide. Apariția recentă a instrumentelor de inteligență artificială generativă, cum este ChatGPT, care poate genera conținut nou pe baza cerințelor, cu o viteză impresionantă, exercită o presiune suplimentară asupra UE pentru a-și recalifica lucrătorii, conform Politico.
Sam Altman, CEO al OpenAI, compania producătoare a ChatGPT, a declarat în fața Congresului Statelor Unite că această tehnologie va automatiza „integral unele locuri de muncă”, dar în același timp va crea noi locuri de muncă care vor fi, în opinia sa, mult mai bune. Acum, provocarea este de a dota oamenii cu competențele necesare pentru a naviga cu succes în această frontieră emergentă a pieței muncii.
Pentru a aborda această provocare, Comisia Europeană a lansat inițiativa numită „Anul European al Competențelor” la începutul lunii mai. Aceste competențe noi sunt la fel de importante pe parcursul vieții, când oamenii sunt deja activi pe piața muncii, precum sunt în sala de clasă, a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, Nicolas Schmit.
„Trebuie să avem un sistem deschis de calificare și recalificare. Nu putem spune: Ești calificat acum și gata. Trebuie să spunem: Competențele fac acum parte din viața profesională normală. Trebuie să ne adaptăm în mod constant abilitățile și competențele”, a afirmat oficialul luxemburghez în vârstă de 69 de ani. Competența digitală este unul dintre domeniile în care Bruxelles-ul a căutat să-și consolideze finanțarea și elaborarea politicilor pentru a recalifica lucrătorii, în vederea reducerea decalajelor din piața muncii.
UE își propune să aibă 20 de milioane de profesioniști în domeniul TIC (tehnologia informațiilor și comunicațiilor) până în 2030, în comparație cu cei 9 milioane existenți în prezent. Pentru a inversa această tendință, Comisia a prezentat în aprilie un plan pentru reducerea deficitului de competențe digitale, o parte a căruia se concentrează pe recalificarea angajaților în timpul programului de lucru.
Pe parcursul anului trecut, una dintre inițiativele de inovare ale UE și-a propus să formeze 1 milion de persoane în tehnologii avansate și cercetare. Cu toate acestea, marea parte a efortului pentru atingerea acestor obiective va reveni altor actori. UE se bazează pe contribuțiile unei largi coaliții de companii, universități și alte instituții educaționale pentru a sprijini eforturile legate de dezvoltarea competențelor.
Un element-cheie al strategiei UE este Pactul pentru Competențe, care implică aproximativ 1500 de membri din întregul bloc comunitar. În același timp, planul pentru talentele tehnologice s-a concretizat atunci când companii precum Intel au promis să contribuie cu programe personalizate de formare.
Deși existența acestor opțiuni educaționale reprezintă un prim pas în direcția recalificării, este important de remarcat că aceasta trebuie să continue mult timp după încheierea educației formale. Unul dintre cele mai mari obstacole pe calea promisiunii de recalificare a Europei este dorința efectivă a oamenilor de a-și schimba domeniul de expertiză. Nicolas Schmit a recunoscut această „problemă de mentalitate”, adăugând că „nu poți recalifica oamenii cu ușurință dacă există o atitudine ostilă sau negativă. Când oamenii întreabă: De ce ar trebui să mă recalific?”.
Angajatorii, aflați în prima linie a provocării recalificării, ar putea motiva angajații să se angajeze în învățare continuă. „La fel cum ați investit în noile tehnologii, trebuie să investiți și în noul capital uman”, a subliniat Schmit în fața angajatorilor. UE a propus țărilor membre să dezvolte conturi individuale de învățare, pentru a încuraja formarea adulților activi.
Instituțiile cu accent pe dezvoltarea competențelor din Bruxelles au abordat această provocare a motivării de ceva timp. Debateville, o organizație cu sediul în Bruxelles, oferă adolescenților ateliere de dezvoltare a abilităților de dezbateri și prezentare după orele de școală. În timp ce Debateville își prezintă adesea activitățile în școli, participanții învață și în afara claselor, inclusiv în taberele de vară din alte orașe belgiene, precum Gent și Antwerp.
Această organizație se confruntă cu provocarea de a motiva adolescenții să învețe în afara orelor școlare și să îi atragă inițial, creând astfel o mentalitate care să îi încurajeze să continue să învețe și după ce devin adulți și își încheie educația formală.
Este diferit să fii ca un burete pentru cunoaștere când ești tânăr. Cu totul altfel este atunci când ești la mijlocul carierei și simți că lipsești de la nivelul de expertiză necesar. Cu toate acestea, există modalități de a face procesul de recalificare mai puțin descurajant, susțin experții. În Belgia, de exemplu, trei universități – Bruxelles, Gent și Antwerp – au creat Nova Academy, care adună o serie de inițiative menite să încurajeze învățarea pe parcursul vieții.
Aceste inițiative includ cursuri de scurtă durată, cunoscute sub numele de micro-atestate, care se desfășoară în afara programelor de licență sau masterat ale universităților. Un exemplu de domeniu pentru aceste atestate este intersecția dintre drept și tehnologie, cu un curs de micro-certificare în domeniul protecției datelor și a aspectelor etice ale inteligenței artificiale.
Pe măsură ce oamenii învață noi competențe, fie la locul de muncă, fie din inițiativă proprie, ultimul obstacol pe care trebuie să-l depășească este recunoașterea și convingerea angajatorilor că posedă aceste competențe. Olanda lucrează la un „pașaport al competențelor”, a declarat ministrul olandez al muncii, Karien van Gennip.
„Primul pas în această direcție este să dezvoltăm un limbaj comun”, a declarat ea, adăugând că nu toate competențele sunt denumite în același mod în toată țara. Necesitatea de a dobândi competențe suplimentare acoperă o gamă largă: Nicolas Schmit a recunoscut că există domenii în care trebuie să-și îmbunătățească pregătirea, menționând că abilitățile sale digitale sunt la un nivel „inferior”.
Recalificarea forței de muncă pentru viitoarele provocări tehnologice și industriale rămâne o provocare complexă, dar cu eforturi continue, investiții adecvate în formare și o schimbare a atitudinii și mentalității, Uniunea Europeană poate aspira la o forță de muncă adaptabilă și competență, capabilă să răspundă nevoilor schimbătoare ale economiei.
