ULTIMUL CARTUȘ – Primarul demis al Reghinului, Maria Precup, a contestat ordinul prefectului de încetare a mandatului său: ce înseamnă asta

TENTATIVĂ. Primarul demis al municipiului Reghin, Maria Precup, a contestat, vineri, 12 iulie 2019, ordinul prefectului privind încetarea mandatului său şi a cerut magistraţilor mureșeni să dispună suspendarea executării acestuia (respectiv anularea actului administrativ).

Dosarul, în care au fost chemați în judecată în calitate de pârâți Instituția Prefectului Județului Mureș și Prefectul Județului Mureș, se află pe rolul Tribunalului Mureș, Secția Contencios Administrativ şi Fiscal, fără a avea un termen stabilit.

Pentru că-n spațiul public au apărut informații neconforme cu realitatea, care susțin că această reacție are ca scop menținerea lui Precup în funcția de primar, am considerat util pentru opinia publică interesată să explicăm ce înseamnăm, de fapt, contestația înregistrată de fostul primar al municipiului Reghin.

Decizia e executorie de îndată

Conform legii, un ordin de prefect, indiferent că acesta conține dispoziții normative sau au caracter individual, devine executoriu de la data comunicării și tot de atunci începe să-și producă efectele. Așadar, de la emiterea de prefectul Mircea Dușa a ordinului de încetare de drept a calității de primar a Mariei Precup, aceasta nu mai este primar al municipiului Reghin. Ea a și fost înlocuită la conducerea administrației publice locale de viceprimarul UDMR Márk Endre Dezső (52 de ani), care a dobândit calitatea de primar interimar.

În cazul în care instanța de judecată constată că ordinul prefectului nu a fost emis cu respectarea deplină a legii, abia atunci Precup poate fi reîncadrată în funcția de primar. Până atunci, însă, e doar o încercare (ultima) a acesteia de a anula efectele deciziei definitive de incompatibilitate cu funcția de primar, emisă de instanța supremă din România, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Primarul demis Precup a fost declarată în incompatibilitate, printr-o sentinţă definitivă a ÎCCJ, menținând decizia Agenției Naționale de Integritate din noiembrie 2015 după mai multe procese care s-au întins pe perioada a peste 3 ani. Precup a făcut parte, în 2012, pe vremea când a devenit prima dată primar, timp de un an și jumătate, din comisia de cenzori ai firmei private locale Dacia (controlată de Leon Teodor Pop și care deține cofetării și restaurante în zonă), fiind remunerată în acest sens.

Și după sentința ÎCCJ, Precup a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor unui articol din Codul de procedură civilă, reclamând că acesta contravine Constituției și cerând instanței să caseze motivele care au stat la baza hotărârii ÎCCJ. Aceasta este o cale excepțională de atac, care poate fi tradusă printr-o tergiversare a situației. Însă până la o decizie care să infirme situația, aceasta se execută.

Cătălin VISCHI