Ursula von der Leyen avertizează China să înceteze sprijinul față de Rusia și solicită o reechilibrare a relațiilor UE-China
POLITICĂ EXTERNĂ. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un avertisment dur Chinei, solicitându-i să pună capăt „sprijinului său de neclintit” pentru Rusia în contextul războiului din Ucraina. În cadrul unei discursuri susținute la Strasbourg, ea a subliniat că sprijinul indirect al Beijingului și practicile comerciale dezechilibrate amenință securitatea, relațiile UE-China și competitivitatea economică a blocului european.
„Știm că sprijinul neclintit al Chinei pentru Rusia creează instabilitate și o insecuritate ridicată pentru Europa. Putem spune clar că, de facto, China permite economia de război a Rusiei și nu putem accepta această situație,” a declarat von der Leyen, cu prilejul dezbaterilor din Parlamentul European despre viitorul relațiilor între UE și China. Această declarație vine înaintea summitului programat pentru 24-25 iulie, când liderii europeni vor discuta despre relațiile cu China, în contextul celor 50 de ani de la stabilirea primelor legături diplomatice.
China, prin vocea ministrului de externe Wang Yi, a transmis că nu va accepta o înfrângere a Rusiei în conflictul din Ucraina și își exprimă opoziția față de o eventuală pierdere a războiului de către Moscova. China invocă teama că, în cazul unei victorii a Ucrainei, atenția Statelor Unite s-ar putea concentra mai mult asupra propriei sale influențe în regiune, ceea ce afectează interesele Beijingului.
Von der Leyen a punctat, însă, că este esențial ca Beijingul să-și reevalueze poziția și să susțină respektarea suveranității și integrității teritorială a Ucrainei, condamnând încălcările grave ale Rusiei. Ea a subliniat, de asemenea, că modul în care China va continua să se poziționeze față de război va influența decisiv relațiile cu Uniunea Europeană.
Pe plan economic, șefa Comisiei a evidențiat riscurile pe care le implică strategia Chinei în raport cu regulile comerciale internaționale. Ea a criticat subvențiile masive acordate companiilor chineze, menționând că acestea creează distorsiuni de piață și subminează concurența globală. În același timp, a subliniat că excedentul comercial al Chinei – cel mai mare din istoria mondială – afectează balanța economică globală și generează obstacole serioase pentru companiile europene ce încearcă să pătrundă pe piața chineză. Ultimele statistici arată că, în 2024, deficitul comercial al UE față de China a atins 357 de miliarde de dolari.
Pentru a echilibra aceste dezechilibre, Ursula von der Leyen a cerut o reechilibrare reală a parteneriatului, cu mai puține distorsiuni și mai mult acces reciproc pentru companiile europene, inclusiv în domeniul tehnologiilor esențiale precum rarele resurse strategice. Ea a menționat că Beijingul trebuie să își modifice politicile și să reducă excedentele de capacitate, în special în industria sa de producție.
De asemenea, președinta Comisiei a făcut referire la eforturile UE de a relua dialogul cu China, în condițiile în care relațiile sunt tensionate de divergențele economice și geopolitice. În acest context, liderii europeni vor încerca să obțină o relaxare a restricțiilor asupra exporturilor de pământuri rare, resurse critice pentru tehnologia modernă, în condițiile în care China controlează aproape două treimi din producția mondială.
În același timp, von der Leyen a reafirmat angajamentul UE pentru o colaborare constructivă, mai ales în domeniul combaterii schimbărilor climatice și al securității cibernetice. Ea a punctat că Uniunea rămâne vigilentă la operațiuni de influență și atacuri informatice, dar este deschisă dialogului pentru promovarea intereselor comune.
Pe fondul conflictului din Ucraina și pe măsură ce divergențele cu
China persistă în susținerea Rusiei, liderii europeni continuă să monitorizeze cu atenție evoluția relațiilor și impactul asupra stabilității regionale și globale. În același timp, UE își intensifică eforturile pentru consolidarea autonomiei strategice și pentru dezvoltarea unor parteneriate economice și de securitate regulate, menite să reducă dependența față de regimul chinez și să protejeze interesele europene.
Vizita oficială a președintelor Ursula von der Leyen și a președintelui Consiliului European, Antonio Costa, la Beijing, programată la sfârșitul lunii iulie, va fi un moment-cheie pentru clarificarea poziției UE față de China și pentru consolidarea dialogului în condițiile în care tensiunile geopolitice rămân ridicate. Liderii europeni intenționează să abordeze și aspecte precum parteneriatul în domeniul tehnologic, accesul echitabil pe piața chinezească, dar și cooperarea pentru soluționarea conflictului din Ucraina și a provocărilor legate de securitatea energetică și resursele critice.
În concluzie, declarațiile ferme ale Ursulei von der Leyen și angajamentul UE de a cere Beijingului să-și reconsidere sprijinul pentru Rusia și politicile comerciale dezechilibrate reflectă o strategie clară de consolidare a poziției europene într-un context geostrategic complex. În timp ce relațiile cu China continuă să evolueze, Uniunea Europeană își reafirmă voința de a avea o relație bazată pe reguli și respect reciproc, dar și de a-și proteja interesele economice și de securitate într-o lume în rapidă schimbare.
scrie un articol pe baza informați ePremierul Ilie Bolojan, indignat de situaţia aberantă a sporurilor în cascadă din ministere: „Un funcţionar de execuţie ajunge să câştige mai mult decât un ministru”. Premierul Ilie Bolojan reclamă situaţia aberantă din mai multe ministere, în care, datorită sporurilor aprobate în cascadă, un funcţionar ajunge să câştige mai mult decât ministrul. Unul dintre aceste ministere este cel al Fondurilor Europene, unde angajaţii au ajuns să aibă venituri cu 110% mai mari decât în sistemul public.Premierul Ilie Bolojan spune că, prin adoptarea pachetului de măsuri de austeritate, Guvernul a reuşit plafonarea unor sporuri aplicate în cascadă în sistemul bugetar.Şeful Executivului vorbeşte despre patru ministere care se confruntau cu o situaţie absolut aberantă, în care, datorită acestor sporuri în cascadă, funcţionarii în execuţie ajungeau să câştige venituri mai mari decât ministrul.„Avem câteva ministere, patru – unul este Ministerul Fondurilor Europene, care are peste 2.000 de angajaţi, deci o armată de oameni, care au reuşit în aceşti ani să-şi optimizeze câştigurile. Cum? Şi-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene: 50%.
Peste acest stimulent şi-au mai dat un spor de fonduri europene de 45%. Peste acest spor şi peste stimulent şi-au mai dat un spor de condiţii vătămătoare de 15%. Au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public în general. Şi gândiţi-vă că un funcţionar de execuţie la acest minister avea 13.400 de lei net. Mai mult decât un ministru din Guvernul României”, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24.
Premierul Ilie Bolojan, indignat de sumele nejustificat de mari încasate de funcţionarii din ministere: „Acest sistem de salarizare a fost scăpat de sub control”
Şeful Executivului a adăugat că funcţionarii din ministere ar fi avut tot dreptul să încaseze aceste stimulente dacă şi rezultatele muncii lor ar fi fost cu adevărat deosebite.Adică dacă „apelurile la toate proiectele erau lansate pe fonduri europene, absorbţia PNNR era la un nivel deosebit, proiectele care au fost depuse erau analizate şi toată absorbţia era în grafic”. „Un director avea un salariu de 21.500 de lei net. Această corecţie care a fost făcută, sigur că le-a scăzut din câştiguri, le va scădea. Dar gândiţi-vă câţi oameni din sectorul privat care lucrează din greu pe o funcţie de execuţie câştigă acest salariu net. Şi atunci nu o să mai ia 13.400, o să ia 10.500, deci oricum mai mult de 2.000 de euro net şi trebuie să-şi facă datoria.
Dar nu mai puteam continua în felul acesta cu cascada de sporuri care se aplicau unele peste altele şi gândiţi-vă că aceste măsuri sunt luate pentru patru ministere. Dar în multe companii de stat, în multe structuri, acest sistem de salarizare a fost scăpat de sub control şi el trebuie corectat”, a adăugat prim-ministrul României.
