109 ani de la începutul Primului Război Mondial.
ISTORIE. La 28 iulie se împlinesc 109 ani de la începutul Primului Război Mondial, iar o privire asupra rolului propagandei românești în timpul acestui conflict aduce în prim-plan un aspect adesea uitat, dar extrem de important. Într-o perioadă marcată de neutralitate și înfrângeri catastrofale pe front (precum cele de la Turtucaia și Flămânda), propaganda a jucat un rol crucial în refacerea moralului trupelor și în schimbarea situației până la înfăptuirea Marii Uniri. Unul dintre elementele-cheie ale acestei propagande a fost „Crezul soldatului român”, un fragment dintr-un manifest răspândit la ordinul lui Ion I. C. Brătianu, care a devenit portativul în care s-au exprimat intelectualii țării, de la Octavian Goga la George Enescu și de la Ionel Brătianu la Constantin Nottara.
În această perioadă, publicațiile din Iași, precum „Ecoul Moldovei”, „Evenimentul” și „Opinia”, au publicat reportaje și știri ce dezvăluiau lipsa produselor de bază și penuria de alimente în Moldova, ceea ce a dus la o stare de demoralizare generală. Cu o armată aproape distrusă, mai bine de trei sferturi din teritoriu ocupat, Moldova plină de refugiați și bântuită de tifos, țara se confrunta cu o deznădejde copleșitoare. Însă, sub îndrumarea lui Ionel I. C. Brătianu, propaganda a fost reevaluată, iar focusul s-a îndreptat către refacerea moralului trupelor, în special către soldații-țărani, care erau afectați de mizeria tranșeelor, de epidemia de tifos, de dorul de casă și de rănile și pericolele din linia întâi.
„Crezul soldatului român”, scris de soldatul Petre Florea și multiplicat la ordinul lui Brătianu, a avut un efect deosebit, afirmă Dinu C. Giurescu în lucrarea „Istoria României în date”. Manifestul încuraja și motiva soldații, făcându-i să se simtă mândri și determinați să învingă. Alte publicații și articole din ziarul „Adevărul”, care denunțau bătăile aplicate soldaților de către ofițeri, au contribuit, de asemenea, la revitalizarea moralului trupelor. Astfel de inițiative au fost sprijinite și de mari personalități ale vremii, precum Octavian Goga, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, George Enescu și Constantin Nottara.
În paralel cu acțiunile propagandistice, s-au organizat concerte, dansuri, piese de teatru și proiecții de filme cu scopul de a susține patriotismul și eroismul trupelor. Regina Maria a avut un rol important în sprijinirea propagandei, vizitând spitalele și consolând răniții.
În cele din urmă, ajutorul venit din Franța, sub forma armamentului și a instructorilor din Misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Berthelot, a avut un impact semnificativ în redobândirea încrederii în victorie și în motivarea trupelor române pentru luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
În concluzie, propaganda românească a avut un rol vital în schimbarea atitudinii și în reînnoirea încrederii în victorie a trupelor românești în timpul Primului Război Mondial. Deși este ușor să privim cu uimire retorica propagandistică de atunci, este important să ne amintim de impactul profund pe care aceste eforturi le-au avut asupra moralului și determinării soldaților români în lupta pentru independență și unitatea națională.
