CCR analizează conflictul dintre Guvern și ÎCCJ privind plata restanțelor salariale ale magistraților

JUSTIȚIE. Curtea Constituțională a României urmează să analizeze joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Executivul contestă hotărârea prin care a fost obligat să achite restanțele salariale ale magistraților, susținând că instanța a depășit limitele atribuțiilor puterii judecătorești.
Sesizarea are la bază litigiul privind plata unor drepturi salariale restante și a penalităților aferente, rezultate din hotărâri judecătorești definitive favorabile magistraților. După ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, Curtea de Apel București a admis cererea și a obligat Executivul să aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
Premierul interimar Ilie Bolojan susține însă că hotărârea instanței reprezintă o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului și Parlamentului. Potrivit acestuia, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și repartizarea resurselor financiare sunt competențe exclusive ale puterii executive și legislative, iar instanțele nu pot decide modul în care sunt distribuiți banii publici.
Șeful Executivului consideră că, prin obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru plata drepturilor salariale restante, puterea judecătorească depășește rolul de interpretare și aplicare a legii și se substituie autorităților responsabile de administrarea finanțelor statului, afectând astfel echilibrul dintre puterile statului.
Potrivit lui Ilie Bolojan, procesul a fost deschis de Înalta Curte în luna martie, fiind solicitată plata a aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și penalități. Curtea de Apel București a soluționat cauza într-un termen scurt și a dat câștig de cauză ÎCCJ, însă Guvernul a contestat hotărârea, iar litigiul se află în continuare pe rol.
Premierul a atras atenția și asupra impactului financiar pe care l-ar avea executarea deciziei. Potrivit acestuia, pe lângă suma principală, hotărârea prevede penalități de 1% pe zi din valoarea datoriei, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro zilnic. În plus, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă sancțiuni suplimentare pentru neexecutarea hotărârii.
Ilie Bolojan susține că nota de plată ar putea fi și mai mare, întrucât există litigii similare și în alte instituții din sistemul judiciar. Potrivit estimărilor prezentate de premier, numai în cazul parchetelor drepturile salariale restante se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce ar putea duce valoarea totală a obligațiilor financiare la peste 7 miliarde de lei, fără calculul penalităților.
Decizia Curții Constituționale este așteptată cu interes, deoarece va clarifica limitele competențelor dintre puterea judecătorească și cea executivă în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești cu impact major asupra bugetului de stat.




