Discursurile președinților României și Ungariei la întâlnirea de la Cotroceni (video)
Președintele Klaus Iohannis și Katalin Novak (n.r. șefa statului maghiar), au fost o conferință comună la Cotroceni, unde au răspuns întrebărilor formulate de ziariști, dar s-au referit la tensiunile existente și cum vor să le diminueze.
“Ungaria susţine aderarea României la zona Schengen şi România poate conta pe susţinerea Ungariei în acest sens“, a spus președintele Katalin Novak, care, în timpul conferinței, s-a plâns de faptul că traducerea n-a fost completă. (Olanda este singura țară care se opune aderării noastre la Schengen.) Totodată, președintele Ungariei a subliniat că ””nu ne vom înțelege în toate privințele, nici până acum nu ne-am înțeles, dar vom discuta, (…), dar am convenit și dorim să diminuăm tensiunile existente”.
Discursul președintelui
”Urez bun venit în România doamnei Katalin Novák, Președintele Ungariei! Welcome!
Am avut astăzi oportunitatea unor discuții aprofundate cu doamna Președinte, în continuarea celor desfășurate în marja Summitului Formatului B9 de la București, din 10 iunie. Am asigurat-o pe doamna Președinte de întreaga disponibilitate a autorităților române și a mea personal pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale.
România urmărește ca această cooperare cu Ungaria, un stat vecin important, să se desfășoare în cele mai bune condiții și să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul cetățenilor celor două țări, indiferent de originea etnică.
Pentru a atinge acest rezultat, este necesar ca ambele părți să confere o reală valoare unui instrument fundamental pentru relațiile noastre bilaterale – Parteneriatul Strategic dintre România și Ungaria, care se află în 2022, în acest an, într-un moment aniversar – 20 de ani de la lansarea acestuia. România este pregătită să facă acest lucru și contez pe doamna Președinte Novák în același sens, astfel încât să transformăm în realitate proiectele de interes pentru statele și cetățenii noștri.Am discutat pe larg cu doamna Președinte despre toate temele importante în plan bilateral, inclusiv despre o serie de parametri care să ghideze cooperarea noastră viitoare, care trebuie să fie una pragmatică și orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor și a valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale.
Am reiterat importanța dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes și pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluții durabile.
Totodată, este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional. În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul a cărui origine etnică o împărtășesc.
Printre subiectele abordate astăzi s-a aflat și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari.
Astfel, am subliniat foarte clar poziția constantă și principială a părții române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului nostru Strategic și ale Tratatului politic de bază.
Am discutat, de asemenea, cu doamna Președinte și despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării economice și sectoriale. Este îmbucurător că în 2021 și în prima parte a acestui an am înregistrat deja o creștere semnificativă a schimburilor comerciale bilaterale.
Printre cele mai stringente teme de actualitate se află și securitatea aprovizionării cu energie. Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susținut poziția României privind importanța unui răspuns unitar, coordonat și urgent la nivelul Uniunii Europene în această privință. Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenței energetice a Uniunii Europene și a statelor membre de Rusia.
Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor și a capacităților de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice și consolidarea producției energetice europene.
Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranța că vor fi găsite cele mai bune și adecvate soluții în dialogul în curs dintre instituțiile europene și Ungaria. Am abordat și situația din plan regional, european și global, profund afectată de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am analizat implicațiile pentru noi toți, pe multiple planuri, nu doar din punctul de vedere al securității, dar și în plan economic sau umanitar, în materie de energie sau criză alimentară.
România este pe deplin solidară cu Ucraina și vom continua să o susținem pe toate dimensiunile. Am evocat sprijinul oferit de România Ucrainei, inclusiv asistența acordată celor peste 2,2 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granițele.
De asemenea, în cadrul discuțiilor am accentuat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova, ținând cont de multiplele crize cu care aceasta se confruntă, precum și pentru avansarea parcursului său european ca urmare a obținerii statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Am reiterat, împreună cu doamna Președinte, și sprijinul nostru consecvent pentru politica de extindere a Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest.
Îi mulțumesc doamnei Președinte pentru discuțiile substanțiale pe care le-am avut astăzi și o invit să ia cuvântul!”. Klaus Iohannis
