Înalta Curte de Casație și Justiție Contestă la CCR legea privind încarcerarea condamnaților: reacții și implicații

LEGISLAȚIE. Contextul disputei legislative
La finalul anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât să atace la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal. Adoptată de Camera Deputaților pe 29 noiembrie 2023, această lege prevede că persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de șapte zile la Poliție pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate și vor risca o pedeapsă între șase luni și trei ani.

În opinia ÎCCJ, legea încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate individuală, drepturi fundamentale garantate de Constituția României și de convențiile internaționale la care țara noastră este parte.

Problema condamnaților fugari
Un motiv important pentru adoptarea acestei legi este fenomenul persoanelor condamnate definitiv care părăsesc țara pentru a scăpa de închisoare. Printre numele cunoscute se numără Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoș Săvulescu și Cătălin Cherecheș. Fugarii au ales de multe ori Italia și Grecia ca destinații preferate pentru a evita executarea pedepselor în România.

Reacția Ministrului Justiției, Alina Gorghiu
După ce ÎCCJ a atacat legea la CCR, Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a susținut că legea rămâne una bună și necesară, mai ales în contextul în care diverși condamnați părăsesc țara pentru a se sustrage justiției. Gorghiu a subliniat determinarea autorităților române de a aduce toți fugarii înapoi în țară și de a-i pedepsi suplimentar pe cei care aleg să se considere mai presus de lege.

„Această lege a arătat și a fost practic semnalul pe care eu, ca ministru, Ministerul Justiției, statul român l-a dat că suntem determinați să aducem toți fugarii înapoi în țară. Aceasta a fost pârghia pe care noi am identificat-o în sensul pedepsirii suplimentare a celor care decid că sunt mai presus de lege și acesta este felul nostru de a arăta că fugarii pentru noi sunt o prioritate”, a declarat Gorghiu.

Posibilități de îmbunătățire a legislației
Alina Gorghiu a menționat deschiderea ei către sugestii din partea magistraților, judecătorilor de la ÎCCJ, celor din sistemul juridic și societatea civilă pentru îmbunătățirea legislației. Ea a subliniat importanța găsirii de pârghii și soluții pentru a împiedica persoanele condamnate să folosească diverse tertipuri pentru a părăsi teritoriul României și a încerca să-și găsească salvarea în alte jurisdicții.

„Dacă există și alte sugestii pe care magistrații le au, judecătorii de la ÎCCJ, cei din sistem, cei din societatea civilă, cred că pot fi de folos în îmbunătățirea legislației, credeți-mă că sunt cel mai deschis om să recepteze aceste mesaje, să le preiau, să le găsim o formă de pus în legislație astfel încât să avem un fenomen al fugarilor din ce în ce mai redus”, a adăugat ministrul Justiției.

Decizia finală a CCR
CCR va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește constituționalitatea acestei legi. Indiferent de decizia Curții, este clar că există o nevoie urgentă de a aborda problema condamnaților fugari și de a asigura că sistemul de justiție din România funcționează eficient și echitabil. Această dispută legislativă evidențiază provocările complexe pe care le implică menținerea echilibrului între drepturile individuale și necesitatea de a proteja societatea împotriva celor care evadează justiției.