INVESTIGAȚIE – Grup organizat pentru o afacere de sute de milioane de euro: asalt abuziv și violent asupra proprietarilor de terenuri din Tîrgu Mureș

* “După asta, o să rămân în istoria orașului!
Și vreau să-mi facă statuie,
dar acum, în timpul vieții, nu după…”
Doru Borșan,
un miliardar dezinteresat

DEASUPRA TUTUROR. Subiectul acestei scrieri a fost generat în urmă cu 11 ani, în septembrie 2007, de un act administrativ emis la propunerea primarului Dorin Florea. Pentru documentarea acestuia au lucrat, timp de trei luni, mai mulţi jurnalişti de investigaţie şi documentarişti ai Grupului, arhivând un dosar care depășește 1 metru înălțime și care cuprinde documente, hărți, decizii, strategii şi multiple mărturii scrise, verbale și audio. L-am numit „Cazul Tordai-Saivari”, alăturând numele unui țăran mureșean expropriat cu forța de comuniști și denumirea locației vizate de influenți miliardari mureșeni pentru dezvoltarea unor afaceri ce totalizează multe sute de milioane de euro, trecând peste orice.

În timpul documentării articolului de față, am încercat să obţinem reacţii de la cei implicaţi – în cele mai multe cazuri am și reușit, în unele cazuri nu, Omerta funcționând și în această speță – și am beneficiat de tratamentul obișnuit din partea celor care au senzația că dețin drept de viață și de moarte asupra informațiilor propagate în spațiul public: am fost dezinformați/mințiți (și) de persoane oficiale ale administrației (în tentativa eșuată a acestora de ascundere a adevărului privind implicarea nelegală a unor superiori în speța investigată) și am fost momiți cu tentative de “îmbunare financiară” (în încercarea eșuată de a prezenta cazul exclusiv într-o lumină pozitivă: bogații vor binele, săracii sunt niște nenorociți care se opun dezvoltării urbei).

Articolul face referire directă la strategia şi motivaţia prin care un grup influent format din puternici dezvoltatori imobiliari privați reprezentați, în principal, de Doru Borșan (Dolomiti Invest) și Cosmin Pop (Romur), beneficiind de sprijinul aproape necondiționat al unor persoane cu putere decizională din administrația publică a municipiului Tîrgu Mureș, precum și de sprijinul unor membri ai forului deliberativ al orașului (Consiliul Local), vor să forțeze exproprierea, pentru a doua oară – după cea executată de comuniști -, a proprietarilor terenurilor de pe Valea Saivari, de la ieșirile din partea estică a municipiului Tîrgu Mureș spre comunele Livezeni și Corunca, terenuri încadrate de pârâul Saivari, strada Livezeni și Bulevardul 1 Decembrie 1918 – mai simplu de încadrat, terenul se află vis-a-vis de viitorul mall Nepi, între magazinele Praktiker și Romstal.

Primul furt al terenului

Tordai György (Gheorghe) s-a născut la începutul secolului trecut, în 23 septembrie 1901, în Tîrgu Mureș. Era un țăran simplu, învățat de părinți (Ferencz și Iulianna) să-și muncească pământul și să trăiască din veniturile recoltelor sale. Atunci când pământul îi dădea mai mult decât avea nevoie, banii economisiți din vânzarea produselor îi folosea pentru a cumpăra terenuri din zonă, pentru a crește suprafața proprietății moștenite de la părinți pe Valea Saivari.

Totul părea a merge bine, până la acapararea puterii politice în România de comuniști și naționalizare. Pământurile și bunurile private au devenit “bunul întregului popor” – veteranii vieții își mai amintesc, probabil, expresia de tristă amintire a raptului generalizat și implementat de comuniști în numele poporului pe care aveau să-l subjuge oficial timp de 54 de ani, până în 1989, și neoficial mai bine de șase decenii.

Terenurile lui Tordai și ale celorlalți țărani mureșeni din Valea Saivari au intrat în proprietatea CAP-ului local, iar proprietarii de drept au devenit angajați ai cooperativei comuniste, muncindu-și propriile terenuri în schimbul unor salarii de mizerie. Veteranul arhitect mureșean Octavian Lipovan (Auseg Vision/Arhigraf) a dezvăluit într-o intervenție publică că, după inundațiile din 1970, comuniștii au luat în calcul ca întreg câmpul agricol de lângă pârâul Saivari să fie transformat într-o mlaștină (în termeni tehnici, polder – un fel de debușeu în care să fie dirijat surplusul de ape), însă, până la urmă, s-a renunțat la această variantă de apărare a orașului împotriva viitoarelor inundații.

Așa a rămas câmpul Saivari teren agricol, iar Tordai György (în fotografie, alături de soția sa și de o rudă îndepărtată), care nu a semnat niciodată adeziunea la CAP în pofida abuzurilor violente ale comuniștilor (terenul rămânând oficial, chiar și în Coala Funciară, proprietatea sa), a murit la vârsta de 81 de ani, în 17 octombrie 1982, fără să-și revadă terenul în proprietatea sa.

După evenimentele din decembrie 1989, care au înlăturat regimul comunist din România, respectivul teren, aflat în intravilanul municipiului Tîrgu Mureș, cu front la actualul bulevard 1 Decembrie 1918, și-a păstrat în scripte, inexplicabil, până în zilele noastre, utilitatea de teren agricol și interdicția de construire. Această interdicție de construire implică întreg câmpul de lângă pârâul Saivari, fostă proprietate abuzivă a fostului CAP Tîrgu Mureș, și a fost menținută până astăzi, fiind singurul teren agricol din intravilanul unui municipiu reședință de județ.

Florina Daniela Miheț, arhitectul șef al Primăriei, a confirmat că, “după retrocedare (n.red., care a avut loc în perioada 2005-2006), terenurile din zona Saivari aveau categoria de folosință arabil”. De ce a fost menținută această categorie de folosință în titlurile de proprietate emise în mileniul III, în contextul în care terenul se află în intravilanul unui municipiu reședință de județ? Scrierea vă oferă arumentele.

Interdicție selectivă: doar pentru săraci

În pofida interdicției de construire pe întregul câmp Saivari, acolo tronează câteva blocuri: ansamblul rezidențial Color Residence (lipit de latura dinspre strada Livezeni), dezvoltat de magnatul prin căsătorie Cosmin Pop, cel care controlează Romur SA. Pop este un apropiat al primarului Dorin Florea, și, câteva sute de metri mai încolo, se află primele două blocuri din alt ansamblu rezidențial, Dolomiti, edificat de alt magnat al imobiliarelor tîrgumureșene, Doru Borșan, cel care controlează firma Dolomiti Invest.

De ce restul proprietarilor au în continuare interdicție de construire? Am întrebat, oficial, administratorul orașului (Primăria Tîrgu Mureș). Florina Daniela Miheț, arhitectul șef al Primăriei, spune, în esență, că interdicția de construire este menținută de PUG-ul din 2002, aprobat prin Hotărâre de Consiliu Local înaintea Crăciunului (în 19 decembrie).

Respectivul Plan Urbanistic General al orașului greva câmpul Saivari de “interdicție de construire totală sau parțială (până la întocmirea unui PUD/PUZ)”. Mai simplu spus: există o interdicție de construire, dar dacă sunt prezentate documentații de urbanism (de pildă, edificarea unor construcții), respectiva interdicție este ridicată. Sau a fost, până acum. Așa au reușit și Cosmin Pop și Doru Borșan să ridice interdicția de construire. În fapt, pentru unii, legea, așa cum o înțeleg decidenții din administrația orașului, e mumă, iar pentru alții e ciumă.

PUG-ul din 2002 prevede construirea unui drum de legătură între strada Livezeni și bulevardul 1 Decembrie 1918. Drumul apare într-o mulțime de documente oficiale și hărți ale administrației publice locale, trasat într-un număr la fel de mare de variante. Practic, prin acel PUG (elaborat când încă câmpul Saivari era în proprietatea municipiului), există prevăzut un drum, dar care nu are un traseu cert.

Neavând definitivat un traseu, e greu de motivat menținerea interdicției de construire pe un anumit teren, fapt consemnat și de arhitectul șef Miheț, care a argumentat existența menținerii interdicțiilor de construire prin lipsa cererilor în acest sens (întocmirea unui PUD/PUZ). L-am întrebat și pe viceprimarul Sergiu Papuc (PSD) de ce doar bogații orașului au avut voie să construiască pe câmpul Saivari, iar restul au interdicție.

Sergiu Papuc, viceprimar: “Dacă vă referiți la Tordai (n.red., nu ne-am referit la cineva anume, ci la toți ceilalți proprietari de terenuri), să știți că nu au interdicție de construcție din cauza drumului de legătură, ci, am impresia, din ce îmi amintesc din discuțiile cu arhitectul șef, că pe acel teren trec două conducte de gaz și mai este și o gură de gaz. De acolo e interdicția…”.

Nu, nu de acolo e interdicția. Acele conducte de gaz (nefolosite, de rezervă) brăzdează tot câmpul, inclusiv proprietatea lui Borșan (Dolomiti Invest), și problema e rezolvabilă: Transgaz acordă aviz pozitiv (necesar pentru ridicarea interdicției de construire), după ce proprietarul terenului tranzitat de conducte achită taxele pentru mutarea acestora. Simplificat: Transgaz nu poate emite o interdicție de construire, ci poate să nu acorde avizul necesar ridicării acesteia.

Concluzie: interdicția de construire pentru ceilalți – în afară de cei doi magnați ai imobiliarelor (Pop și Borșan) – este menținută pentru că aceștia nu au depus solicitare de ridicare motivată de un proiect de urbanism. Problema: celorlalți, autoritatea publică le spune nu li se ridică respectiva interdicție din cauză că pe acolo o să treacă un drum care va face legătura între Livezeni și 1 Decembrie 1918.

Dumul și falsa utilitate publică

Să revenim la drumul de legătură. În 2007, în Tîrgu Mureș, la propunerea primarului Dorin Florea, s-a aprobat documentația PUZ a complexului rezidențial Livezeni, dezvoltator Doru Borșan (prin Dolomiti Invest), programat a avea 1.000 de apartamente.

Până în 27 iulie 2017, beneficiarii acestui proiect, conform documentelor aflate în posesia noastră, erau (în ordinea importanței, adică a suprafețelor deținute din terenul pe care urma să se edifice cartierul rezidențial): Dolomiti Invest (Doru Borșan), Simona Rita Borșan (fosta soție a acestuia), Vasile și Gabriela Ecaterina Papuc (părinții viceprimarului PSD Sergiu Papuc) și Fomco 2006 (Nyulas Judith, soția lui Nyulas Bernat, managerul Fomco).

Atunci, în iulie 2017, prin Hotărârea Consiliului Local Tîrgu Mureș se aprobă actualizarea PUZ-ului ansamblului Dolomiti, condiționat, însă. Condiția era ca dezvoltatorul (Borșan) să realizeze „dublarea străzii Livezeni cu un drum colector” și “reglementarea acceselor secundare din strada Livezeni și bulevardul 1 Decembrie 1918” (aceasta fiind, de fapt, condiția cu care CNAIR – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – a eliberat avizul pozitiv), precum și acordurile tuturor proprietarilor terenurilor afectate de respectivul drum (adică al vecinilor).

Numai că, Borșan s-a lovit de imposibilitatea de a construi drumul de legătură (conform lui, din cauza lui Tordai, care a refuzat să-și dea acceptul ca respectivul drum să treacă peste proprietatea lui – reprezentantul celor patru moștenitori ai lui Tordai György, Tordai Zsolt, a explicat refuzul prin faptul că valoarea proprietății ar scădea în acest caz și că mai mulți proprietari nu și-ar fi dat acordul, contrar celor susținute de Borșan).

Mutarea salvatoare a venit în septembrie 2017 de la administrația publică locală condusă de primarul Dorin Florea: drumul de legătură va fi făcut pe banii orașului, iar proprietarii vor fi expropriați pe considerent de utilitate publică! Câțiva dintre proprietarii de terenuri de pe câmpul Saivari afectați de edificarea drumului fac plângere penală în speța aceasta și își expun nemulțumirile (refuzul acordării acceptului, așa cum era legiferat în HCL 220/27 iulie 2017), reprezentanților Primăriei și ai beneficiarilor.

… să revenim, puțin, la viceprimarul Papuc

Consilierul local PSD Sergiu Vasile Papuc (33 de ani, de profesie avocat) a devenit viceprimar în 29 iunie 2017, odată cu consilierul UDMR Makkai Grigore (66 de ani, de profesie meteorolog), pentru că administrația urbei, lăsată un an fără viceprimari, doar la mâna primarului Florea, trebuia reprezentat în instanță în două procese penale cu Florea inculpat (caz în care acesta nu putea fi reprezentantul orașului pentru recuperarea prejudiciilor în condițiile în care era inculpat tocmai pentru crearea respectivelor prejudicii financiare).

În 29 septembrie 2017, viceprimarul Papuc prezidează o dezbatere publică privind ansamblul Dolomiti (care îi avea printre beneficiari și pe părinții săi, Vasile și Gabriela Papuc). Acolo, proprietarii terenurilor afectate de drumul fără care proiectul Dolomiti nu se poate edifica au primit informații că respectivul drum va avea 15 metri lățime la ieșirea spre bulvardul 1 Decembrie, desi la ieșirea din Livezeni acesta nu poate avea mai mult de 5 metri (fiind imposibil de lărgit din cauza unui punct al Electrica).

Principalii afectați de decizia exproprierii sunt cei doi mureșeni care dețin terenul cu deschidere la bulevardul 1 Decembrie 1918: Friss (acesta deține o fâșie de 20 de metri și i se spune că drumul îi va lua 7,5 metri din lățimea terenului – practic, va deține o fâșie de teren nevandabil (neconstruibil), cu o lățime de doar 12,5 metri) și Tordai (care, deține o fâșie de 60 de metri și reclamă, la fel, scăderea valorii proprietății).

În noiembrie 2017, toți beneficiarii proiectului Dolomiti (Doru Borșan), Fomco 2006 (Nyulas Judith), Simona Rita Borșan și Vasile și Gabriela Ecaterina Papuc (părinții viceprimarului PSD Sergiu Papuc) solicită (înscris însoțit de semnăturile TUTUROR celor enumerați) Primăriei să le elibereze actualizarea PUZ-ului (documentul se află în posesia noastră).

… să revenim, ziceam, la viceprimar. 2018, în biroul acestuia e bine, puțin răcoare. Discuția e înregistrată audio. “Nu există o incompatibilitate în speța complexului Dolomiti în contextul în care părinții dumneavoastră sunt beneficiari direcți ai acestui proiect, iar dumneavoastră semnați documente referitoare la acesta?”

Sergiu Papuc: “Nu mai sunt proprietari (n.red., părinții lui), au vândut terenul.”. “Când și cui?”. “L-au vândut prin primăvară (n.red., în 2017), prin notariat, dar tranzacția a fost înregistrată în Coala Funciară doar pe la sfârșitul anului. Nu știu cui, vă dați seama că nu vorbesc asemenea lucruri cu tata, cui au vândut terenul… Totuși, l-au vândut înainte de a fi eu viceprimar. Deci nu e nicio incompatibilitate”.

Vă reamintim că în 6 noiembrie 2017, părinții viceprimarului Papuc, despre care acesta susține că au vândut terenul în primăvara anului 2017, au semnat, din postură de beneficiari ai proiectului Dolomiti, un document remis Primăriei (pe care îl deținem). Și în 7 noiembrie 2017, viceprimarul Papuc semna expunerea de motive privind actualizarea PUZ-ului la complexul Dolomiti.

De asemenea, în urma investigației, am aflat numele cumpărătorul terenului: Doru Borșan. Și faptul că în decembrie 2017, viceprimarul Papuc nu știa că părinții săi au vândut terenul din complexul Dolomiti.

Și, da, am mai aflat și numele vânzătorul terenului: Doru Borșan (Tordai Zsolt: “În decembrie 2017, prin intervenția domnului consilier Mark Christian Hermann, am fost prezent la o ședință de comisie a CL Tîrgu Mureș și i-am reproșat domnului viceprimar Papuc că vor să construiască drumul pentru că părinții săi sunt beneficiari ai proiectului Dolomiti. Erau mai multe persoane de față, nu era chiar o discuție privată, deci, cumva, a fost cu martori. Și atunci, domnul Papuc mi-a spus că părinții săi au primit acel teren cadou de la Dolomiti, pentru servicii aduse firmei, pentru că lucrau de mai mulți ani la acea firmă (n.red., Dolomiti.”).

Deci, absolut dezinteresat, Doru Borșan îi vinde o bucată din terenul de aur pe care urmează să edifice complexul Dolomiti părinților lui Sergiu Papuc și, după o vreme, aceștia îi vând terenul înapoi. Borșan neagă doar parțial această variantă: “Vasile Papuc e ca părintele meu spiritual. Îl cunosc de când Sergiu Papuc mânca acadele și nu știa nimeni că o să ajungă viceprimar. Eu i-am zis (n.red., lui Vasile Papuc) să cumpere terenul, că era o afacere bună. Iar apoi când a vrut să-l vândă ca să nu aibă probleme Sergiu (n.red., viceprimarul municipiului Tîrgu Mureș), i l-am cumpărat eu, că era parte din proiect. Nu mai știu când era asta, îți dai seama, dar n-a fost nimic premeditat”.

Nu râdeți, pentru că urmează ceva mai grav (da-da, se  poate și mai grav de atât)…

“Am semnat în locul lui Makkai”

În timpul documentării investigației, am intrat în posesia unui document (tema de proiectare a străzii de legătură între strada Livezeni și bulevardul 1 Decembrie 1918), a cărei aprobare trebuie data de viceprimarul în atribuțiile căruia intră Direcția Tehnică. Conform fișei postului, acesta este Makkai Grigore.

Grupul a descoperit însă, prin analiză comparativă și apoi prin confirmarea suspciunii de către un colaborator specialist (expert în grafoscopie), că semnătura pe documentul respectiv îi aparține nu lui Makkai, ci lui Sergiu Papuc. Documentul, pe care e înscris numele lui Makkai, este ștampilat cu ștampila viceprimar 1. Pentru a avea confirmarea, am cerut unui oficial al Primăriei să ne spună cum sunt repartizate ștampilele viceprimarilor. „Makkai are ștampila cu nr. 1, Papuc are ștampila cu nr. 2”. Era o altă minciună.

În dialogul pe care l-am avut cu viceprimarul Makkai Grigore, acesta a subliniat: „Regret și îmi pare… Dacă ar fi ajuns documentul la mine, poate astăzi am avea altă discuție. Nu este ștampila mea, eu am aceeași ștampilă de la început, ștampila cu nr. 2, și nu este semnătura mea! E adevărat că eu am atribuții în semnarea acestui tip de document (n.red., care ține de Direcția Tehnică) și că la momentul înregistrării documentului eram în Primărie, dar documentul nu mi-a fost prezentat. Nu știu care a fost circuitul documentului și nici de ce nu mi-a fost prezentat. Mie îmi pare rău pentru acei domni (n.red., proprietarii terenurilor afectați de edificarea drumului), dar… este un cuib de viespi și nu vreau să-mi bag mâna. Nu am avut nicio discuție cu domnul viceprimar Papuc pe această temă, fiecare răspunde pentru ceea ce face”.

Am băgat noi mâna în “cuibul cu viespi” (plastică descriere a lui Makkai) și am avut discuția lămuritoare cu viceprimarul Papuc. A recunoscut că a semnat documentul pe care viceprimarul Makkai era delegat să-l semneze. Însă… pe lege. “Știți că dacă un viceprimar lipsește, celălalt poate să-l substituie. Așa a fost și cazul respectiv. Mi s-a adus documentul la semnat pentru că domnul Makkai lipsea”, a explicat Papuc.

„Nu lipsea. Am vorbit cu dânsul, și-a consultat agenda și în acea zi (22 februarie 2018) era în Primărie. Nu i-a fost adus documentul!”. Papuc: „Poate a fost o altă zi și doar atunci (n.red., în 22 februarie) a fost înregistrat la Registratură”, a opinat Papuc. „Puteți dovedi asta?”. „Nu, vă dați seama…”. „Atunci, nu puteți dovedi nici că nu ați semnat atunci (n.red., în 22 februarie) când era domnul Makkai în sediul Primăriei… Practic, dumneavoastră susțineți că ați semnat legal, noi spunem că nu. E corect raționamentul?”. “Da”, a spus Papuc, întărind că n-a făcut nimic nelegal, că n-are niciun interes în speță și că n-a știut că proprietarii sunt păgubiți (n.red., a știut, conform stenogramei ședinței publice de la sfârșitul lui 2017 la care a fost prezent), caz în care drumul nu se va face.

Cu Borșan, în benzinărie

Fără nicio legătură, imediat după o solicitare oficială de răspunsuri la Primăria Tîrgu Mureș, Doru Borșan a fost informat, “din Primărie”, și l-a contactat pe directorul msnews pentru o întâlnire cu motivația de a afla adevărul “de la sursa primară”. Adică, adevărul lui.

Întâlnirea a avut loc, strategic, într-o benzinărie situată vis-a-vis de câmpul Saivari, cel cu terenurile de aur. A venit cu mașina lui scumpă, lejer și cu două ceasuri, câte unul pe fiecare mână. „De ce purtați două ceasuri (n.red., îi plac întrebările astea)?”. „Pentru că am 250 de ceasuri și nu apuc să le port pe toate…”. Așa a băut miliardarul Borșan prima lui cafea de când e bogat într-o benzinărie, ca săracii. Să-ncepem…

Doru Borșan: „Nu 1.000, ci 1.600 de apartamente o să fac acolo (n.red., confirmă că afacerea e estimată la 200 de milioane de euro)! Totul legal, am cumpărat loturi, am compactat terenul și am început. Am băgat o groază de bani! Cei de la Primărie, doar mă încurcă, ce sprijin să am de acolo? N-am nevoie de niciun sprijin… Nu-s prieten nici cu Florea, nici cu Pop Cosmin. Ne mai întâlnim, ne știm, dar nu-s prieten cu ei”.

Cătălin Vischi: „Ați fost în vreun partid politic?”

Doru Borșan: „Da. La PDL. Am fost prim-vicepreședinte”.

Cătălin Vischi: „Deci Florea era șeful dumneavoastră politic”.

Doru Borșan: „Da… Dar n-am avut niciun beneficiu. Eu, când s-au împărțit funcțiile, am zis că vreau la Direcția pentru Sport. Înțelegi? Puteam să iau orice: gazul… orice, dar am zis că vreau la sport. Și am făcut lucruri frumoase pentru sport, am adus baze sportive, terenuri, în proprietatea orașului… Eu și salariul l-am donat. Pentru oraș am făcut totul. Și acum, la fel. Vreau să fac un proiect frumos. Și îl fac (n.red., are certitudinea celui ajuns bogat, care și-a cumpărat siguranța)! Eu n-am nevoie de drumul ăla de legătură, mai mult m-au încurcat cu el. Ce să cer eu, investitor privat, acceptul de la proprietari? Acum, m-au blocat, mi-au suspendat temporar autorizația de construire până obțin acceptul proprietarilor. Toți au semnat, la notariat, în afară de unul: Tordai. Un țăran… Eu sunt un om pozitiv, văd dezvoltarea orașului, ăsta vrea 2 milioane de euro pe teren! 2 milioane de euro, auzi?”

Cătălin Vischi: E dreptul fiecărui proprietar de teren să se opună dacă se consideră prejudiciat. De pildă, dumneavoastră v-ar conveni să vină acum Primăria să zică: “Domnule, o să te expropriem, că trecem cu un drum prin complexul Dolomiti!”?

Doru Borșan: “Da’ de ce să zică asta?” – reacția clasică a îmbogățitului căruia i se pare firesc să fie tratat altfel decât „țăranul de Tordai”, de exemplu.

Cătălin Vischi: „Spuneți că nu sunteți interesat de drum, dar valoarea proprietăților vândute crește în cazul exitenței acestuia. Deci sunteți interesat”.

Doru Borșan: “Nu-s! Știi ce fac acum? Cer revenirea la PUZ-ul inițial. Ies cu drumurile în Livezeni și gata, să-și facă ei drum de legătură dacă vor! Nu mă mai interesează. Eu fac proiectul meu! Fac drumul și îl donez orașului! Îl fac pe banii mei și mă costă 1 milion de euro, apoi îl dau gratis orașului. O să vezi. După asta, o să rămân în istoria orașului! Și vreau să-mi facă statuie, dar acum, în timpul vieții, nu după…”.

Dacă nu se face drumul care stârnește atâta scandal, Borșan îmi spune, ca-ntr-un breaking news îndelung studiat, probabil chiar în oglindă, că are și soluția deplasării celor care-și vor cumpăra apartamente în blocurile sale către noul mall, situat vis-a-vis: transport prin aer.

“Fac un lift exterior pe unul din blocuri și, de acolo, cu telescaun/telecabină pe acoperișul mall-ului. Am vorbit deja cu cei de la mall, sunt de acord. M-am și interesat, mă mai costă 300.000 de euro, dar fac asta să fie frumos. Sunt un om doar cu gândire pozitivă”, mi-a spus cel care în urmă cu câteva minute îl cataloga ca „țăran” pe proprietarul terenului care nu vrea să semneze că-i fericit să-și scadă valoarea proprietății pentru ca pe acolo să treacă un drum de utilitate publică atât de profundă.

Ultima rundă: Cosmin Pop vs. Doru Borșan

În 21 august 2018, a avut loc o nouă dezbatere publică, care, conform celor reclamate de mulți dintre participanți, printre care și consilieri locali (!), a încălcat legea, nefiind anunțat pe site-ul Primăriei: asupra revenirii proiectului Dolomiti la vechiul PUZ. “N-are de ce să nu se aprobe, l-au aprobat o dată”, era convins Borșan, care s-a prezentat flancat de arhitectul șef al proiectului său, Octavian Lipovan, și de consilierul local UDMR Magyary Előd, care, deși de profesie stomatolog, s-a comportat ca un veritabil avocat.

Pentru că, pe lângă “țăranul” de Tordai, care “nu înțelege viziunea de dezvoltare a orașului și vrea numai bani”, Borșan a avut de înfruntat și concurența. Cosmin Pop, celălalt magnat al imobiliarelor și-a trimis reprezentanții la înaintare pentru a contesta solicitarea lui Borșan. Aceștia au fost deghizați ca reprezentanți ai asociației de proprietari din complexul Color Residence – unul dintre ei, Mircea Someșan, angajat Romur, în urmă cu ceva vreme era prezent la dezbaterile publice pe acest subiect ca reprezentant al firmei controlate de Cosmin Pop.

Practic, dacă lui Borșan i se va aproba revenirea la PUZ-ul inițial, scad șansele edificării acelui drum. Dacă solicitarea îi va fi respinsă, drumul îi va deschide noi orizonturi constructive lui Cosmin Pop (Romur). Și oamenii lui Pop s-au opus din răsputeri revenirii proiectului Dolomiti la PUZ-ul inițial (care nu prevede ieșirea și în bulevardul 1 Decembrie 1918). Despre ce perspective e vorba?

Zsolt Tordai: “În primăvara anului trecut, în perioada mai-iunie, am fost chemat pe bulevardul Cetății, la biroul domnului arhitect Hanusz Cristian. Au mai fost acolo inginerul constructor Nagy Istvan Endre și avocat Radu Anca. Acolo mi s-au prezentat planurile arhitecturale de dezvoltare a zonei și ni s-a propus asocierea pentru edificarea unui complex rezidențial. Noi urma să contribuim cu terenul, iar domnul Hanusz cu proiectarea, edificarea și vânzarea, urmând ca apoi să se împartă profitul. Pe terenurile noastre și a domnului Friss erau proiectate blocuri cu 10 niveluri, magazine, birouri etc. Noi am fost de acord cu acest parteneriat, însă nu ne-am pus de acord asupra formei juridice prin care să se realizeze și propunerea a căzut.”

Numai că Hanusz nu e dezvoltator imobiliar, cel mai probabil fiind interfața cuiva în această propunere, care, iată, deja era proiectată pe terenurile lui Friss și Tordai. Interfața cui? Hanusz Cristian Iosif este proprietarul firmei Vertical Plus, sereleul cu care lucrează în proiecte imobiliare firma Romur – de altfel, chiar în acest moment, Vertical Plus este implicată (prin proiect general, proiect de structuri, de instalații și de arhitectură) în proiectul de edificare al hotelului cu două etaje de pe strada Horea nr. 11, al cărui beneficiar este Romur SA (Cosmin Pop).

După refuzul lui Tordai, a apărut problema cu drumul „de utilitate publică” spre 1 Decembrie 1918, care “fură” o fâșie longitudinală cu lățimea de 7,5 metri din fiecare teren cu deschidere la bulevardul menționat (a lui Friss și Tordai) pe care era proiectat complexul imobiliar prezentat de Hanusz – strategie clasică de presiune și semn evident de scădere a valorii proprietăților.

L-am întrebat pe Tordai dacă s-a întâlnit vreodată cu Cosmin Pop. “Doar atunci când a încercat să ne convingă să semnăm acordul pentru construirea drumului. A expus problema în așa fel încât și el cedează teren și domnul Borșan, toată lumea. Însă ei sunt dezvoltatori imobiliari, au de câștigat de pe urma acestui drum, pe când noi, ceilalți, care avem interdicție de construire, doar pierdem. Vom contesta în instanță această interdicție”, a spus Tordai.

Alt aspect demn de lămurit constă în menținerea terenului intravilan ca teren agricol. La o eventuală expropriere, un teren agricol este calculat, conform legii, cu un indice mai mic decât un teren construibil, fără interdicții. Păstrând terenurile celorlați cu utilitatea agricolă și cu interdicție de construire, la calculul sumei despăgubirilor în cazul exproprierii, prețul este scăzut de două ori (o dată pentru că sunt în categoria agricolă, a doua oară pentru că au interdicție de construire). Așa că proprietarii pierd în această mega-afacere prezentată de autoritatea locală ca un win-win.

Concluzia

Drumul pe care Primăria vrea să-l facă (în 3 iulie 2018 s-a semnat contractul pentru studiu de fezabilitate, care va fi făcut de sereleul Media Marketing SRL contra sumei de 10.000 de euro – respectiv 46.000 de lei, firmă controlată de Marius Cristian Cătană) mimând că va ține cont de dolențele proprietarilor de terenuri și că este de utilitate publică, servește în acest moment doar intereselor deloc publice ale dezvoltatorilor imobiliari Doru Borșan și, mai ales, Cosmin Pop. Singurii care pierd, sunt oamenii simpli. Niște țărani, vorba lui Borșan, care, probabil, este un fan al reclamei la Cavadoro, băutura spirtoasă căreia nimeni, nici măcar producătorii, nu îndrăznesc să-i spună cumva…

GRUPUL de INVESTIGAȚIE msnews

Etichete: cazul tordai-saivari, color residence, consiliul local tirgu mures, cosmin pop, dolomiti invest, dorin florea, doru borsan, florina daniela mihet, fomco 2006, hanusz cristian, magyary elod, makkai grigore, octavian lipovan, romur sa, sergiu papuc, tordai gyorgy, tordai zsolt