Muzeul de Etnografie „Anton Badea” Reghin (foto: Mircea Rareș Țetcu)

IREVOCABIL – Muzeul Etnografic din Reghin a fost retrocedat în natură, municipalitatea va cere rejudecarea cauzei

DECIZIE. Clădirea monument istoric care adăpostește din 1960 Muzeul Etnografic din Reghin a fost edificată în anul 1892 și l-a avut ca ultim proprietar pe Farkas Adalbertus Valentinus, înaintea naționalizării impuse de comuniști (prin Decretul nr. 92 din 19 aprilie 1950, prin care s-au naționalizat “imobilele clădite ale foștilor industriași, bancheri, mari comercianți şi celorlalte elemente ale marii burghezii, imobile clădite ale exploatatorilor de locuințe, hoteluri şi alte asemenea”).

 

Cronologia retrocedării unei clădiri

 

Inițial, casa a fost folosită ca locuință, fiind împărțită în șapte apartamente, iar apoi a găzduit Școala profesională de tractoriști (instituție mutată ulterior în Târgu Mureș). Din 1 ianuarie 1960, clădirea de actuala stradă Vânătorilor (pe atunci Karl Marx) a devenit sediul Muzeului Etnografic care poartă numele inițiatorului său, Anton Badea. În 12 aprilie 1960, Farkas moare.

 

În 1997, urmașii lui Farkas Adalbertus au solicitat municipalității să li se acorde măsuri reparatorii în echivalent, adică bani. Au fost anunțați că li se dă „ceva”, însă doar pentru clădire, nu și pentru terenul în suprafață de 8.950 de metri pătrați. Acel “ceva” era în cuantum de 23.000 de lei, la valoarea din 1998). Urmearea deciziei? Moștenitorii au cerut în instanță restituirea în natură a imobilului și, în 8 noiembrie 2018 au obținut, prin sentință irevocabilă, restituirea în natură a clădirii și cea mai mare parte a terenului (8.414 metri pătrați), pentru 538 de metri pătrați urmând să fie despăgubiți.

 

Timp de 10 ani, adică până în noiembrie 2028, moștenitorii lui Farkas (Farkas Gyorgy și Klocza Agneta Irina) trebuie să păstreze actuala funcțiune a clădirii, caz în care poate solicita municipalității plata unei chirii. Ce vrea să facă municipalitatea Reghin? Să își exercite o cale extraordinară de atac, prin care să ceară instanței care a emis hotărârea irevocabilă (Curtea de Apel Mureș) să își desființeze propria hotărâre și să dispună o nouă judecată a speței. Pentru asta, își vor angaja un avocat (nu că n-au avut și în toate procesele cauzei, Primăria Reghin fiind reprezentată de avocatul Iosif Henter).

 

Clădirea Muzeului de Etnografie din Reghin (care din 1970 are statut de muzeu județean cu aria de cercetare care cuprinde Valea Superioară a Mureșului, Vale Gurghiului și o parte din Câmpia Transilvaniei) a fost restaurată în perioada 1989-1990.

 

Cătălin VISCHI

1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

Articole Similare