MISTIFICARE – Academia Română a celebrat 152 de ani susținând că printre fondatori a fost un maramureşean, care, de fapt, era… mureşan

RESTABILIRI. Academia Română a sărbătorit 152 de ani de la crearea prestigioasei instituţii (în acest an, la 1 august, se împlinesc 151 de ani de la prima şedinţă a forului). În prezentările ultimilor ani, cu referire la istoricul acestei instituţii, se prezintă faptul că membrii fondatori ai Academiei – iniţial o societate naţională enciclopedică – reprezentau „toate regiunile, plus aromânii”. În funcţie de surse (toate oficiale: Academia Română, agenţia naţională de presă Agerpres, Uniunea Scriitorilor etc.), Maramureşul figurează cu trei, doi sau un reprezentant. În fapt, niciunul nu era maramureşean şi nici nu reprezenta Maramureşul.

Cel mai des pomenit ca „reprezentant” al Maramureşului, Iosif Hodoş (des prezentat și sub numele Hodoşiu), fiind, de fapt, reprezentant al… Mureşului. Născut în 20 octombrie 1829, în Bandu de Câmpie (jud. Mureș), Hodoş a fost istoric şi om politic român – unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni -, avocat, publicist şi, da, unul dintre cei 25 de membri fondatori ai Academiei Române (calitatea de membru fondator i s-a adăugat în 1867, când s-a desfăşurat prima şedinţă, cu un an înainte, el nefăcând parte dintre fondatori).

De ce este atât de des disipată această informaţie falsă? Poate pentru că dă bine ca şi Maramureşul să figureze cu reprezentanţi, iar legătura lui Iosif Hodoş (văr cu Alexandru Papiu Ilarian) cu judeţul este căsătoria cu o clujeancă, Ana Balint, ai cărei străbunici erau originari din zona Lăpuşului (Maramureș). Ana Balint era fiica clujeanului din Copăceni Simion Balint, descendent al unei familii nobiliare de preoţi din Vima Mică (Ţara Lăpuşului), prefect al Legiunii Arieşului şi revoluţionar român alături de Avram Iancu.

Concluzie: niciun maramureşean nu a fost membru fondator al Academiei Române. Dar a fost un mureșean. Să nu mai mistificăm istoria. Măcar atât.

Cătălin VISCHI