PSD îl acuză pe Bolojan că „minte” în scandalul Legii integrității. Miza: 771 de milioane de euro din PNRR
POLITICĂ. PSD susține că premierul interimar Ilie Bolojan prezintă în mod fals amendamentele introduse în noua Lege a integrității drept prevederi făcute „țintit pentru plăți politice”. Social-democrații resping și ideea că o eventuală contestare la Curtea Constituțională ar fi consecința exclusivă a modificărilor propuse de ei.
Disputa are ca miză un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, de care este legată suma de 771 de milioane de euro. Legea a fost adoptată de Parlament în această săptămână, după ce o primă variantă fusese respinsă în Senat, în contextul unui conflict politic privind amendamentele depuse de PSD și AUR.
Unul dintre punctele controversate este norma tranzitorie referitoare la persoanele sancționate definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi. PSD susține că această prevedere nu este retroactivă și nu este construită pentru un caz individual, ci urmărește ca sancțiunile aplicate definitiv în baza legislației vechi să fie executate integral.
Social-democrații afirmă că amendamentul se aplică tuturor persoanelor aflate într-o asemenea situație, nu doar unui anumit demnitar. În schimb, Ilie Bolojan și reprezentanții PNL susțin că norma ar încălca principiul neretroactivității legii și ar putea determina Curtea Constituțională să declare actul normativ neconstituțional.
În dezbaterile din Senat, conflictul a fost asociat și cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz. PSD a susținut că proiectul trebuie să permită încetarea rapidă a mandatului persoanelor sancționate pentru conflict de interese, în timp ce adversarii amendamentului au acuzat că modificarea urmărește, de fapt, un efect politic punctual.
PSD susține că Bolojan folosește amenințarea pierderii banilor din PNRR pentru a bloca amendamentele și pentru a evita asumarea unei poziții clare în legătură cu sancțiunile de integritate. De partea cealaltă, premierul interimar consideră că o lege adoptată cu prevederi vulnerabile constituțional ar pune în pericol tocmai finanțarea europeană pe care România încearcă să o protejeze.
În acest moment, disputa nu mai este doar una politică. Dacă legea va fi atacată la Curtea Constituțională, judecătorii CCR vor trebui să stabilească dacă norma tranzitorie respectă Constituția și dacă actul normativ poate rămâne în vigoare în forma votată de Parlament.
