România și provocările fondurilor PNRR: drumul spre absorbția integrală a banilor europeni
PNNR. România se află într-un moment crucial în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, iar un punct cheie al acestui proces îl constituie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul conferinței „România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”, organizată de G4Media și Economedia, Tana Foarfă, directorul Europuls, a tras un semnal de alarmă cu privire la actuala performanță a României în privința utilizării acestor fonduri. Ea a subliniat că, deși suntem deja la jumătatea perioadei de implementare a PNRR, România a absorbit doar o treime din banii alocați, iar din aceștia a reușit să cheltuiască doar 20%.
„Suntem undeva la o frână de mână trasă și cu un potențial enorm în față”, a afirmat Foarfă, evidențiind faptul că procesul de absorbție al fondurilor europene este mult mai lent decât ar trebui. De asemenea, Tana Foarfă a comparat România cu un adolescent care nu a primit suficientă educație financiară, tratând banii europeni ca pe niște resurse nelimitate, fără o viziune pe termen lung.
Provocările structurale: lipsa de viziune și transparență în gestionarea fondurilor
Una dintre principalele probleme identificate de Foarfă este lipsa de capacitate a autorităților române de a analiza și de a elabora planuri realiste pentru utilizarea fondurilor. „Nu există o consultare transparentă și o implicare activă a partenerilor sociali, a mediului de business și a societății civile atunci când se face bugetul național”, a explicat directorul Europuls. Conform acesteia, România nu reușește să construiască o viziune coerentă pe termen lung pentru utilizarea fondurilor europene, ci mai degrabă implementează proiecte punctuale, fără o evaluare detaliată a impactului acestora pe termen mediu și lung.
În plus, Foarfă a evidențiat că bugetul anual al României este realizat fără o bază științifică și fără analize fundamentate care să justifice alocarea resurselor. „Avem sume aruncate pe partea de venituri și cheltuieli, fără transparență în privința surselor acestor cifre”, a adăugat ea, atrăgând atenția asupra lipsei unei fundamentări clare a deciziilor financiare.
Industria și digitalizarea – priorități pentru viitoarele fonduri europene
Pe de altă parte, Tana Foarfă a vorbit despre prioritățile Uniunii Europene în privința viitoarelor fonduri, punând accent pe industria de apărare și digitalizarea acesteia. Ea a subliniat faptul că România, alături de alte state membre, este mult în urma altor economii dezvoltate în ceea ce privește inovarea, cercetarea și digitalizarea industrială. „În ceea ce privește competențele digitale și digitalizarea industriei de apărare, aceste domenii vor fi cheie în următoarea perioadă”, a spus Foarfă, referindu-se la importanța acestor sectoare pentru viitorul economic al României în contextul european.
De asemenea, directorul Europuls a menționat că, în ciuda faptului că România ocupă o poziție de „coadă” în clasamentele europene pe aceste domenii, Uniunea Europeană are obiective ambițioase pentru 2030 în ceea ce privește alocarea resurselor pentru cercetare și inovare. România trebuie să își regândească abordarea și să devină un jucător mai activ în aceste sectoare pentru a profita de viitoarele fonduri europene.
Un viitor mai promițător sau o capcană a stagnării?
România se află într-un punct de răscruce. În timp ce există un potențial semnificativ în față, există și riscuri mari de stagnare dacă nu se vor face schimbări semnificative în modul în care sunt gestionate fondurile europene. Tana Foarfă a subliniat că, pentru a evita acest lucru, autoritățile române trebuie să înțeleagă importanța unei viziuni pe termen lung, care să integreze toate componentele economiei și societății.
„Dacă nu avem o viziune coerentă și nu schimbăm mentalitatea în privința modului în care privim banii europeni, riscurile de a nu reuși să absorbi toți banii din PNRR până în 2026 sunt foarte mari. Vom rămâne o țară cu un potențial neexploatat”, a conchis Tana Foarfă, subliniind că numai printr-o reformă reală a modului de guvernare și a managementului fondurilor publice România va reuși să valorifice oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.
Așadar, viitorul României în Uniunea Europeană depinde de capacitatea sa de a învăța din trecut și de a implementa politici și strategii care să pună în valoare potențialul economic și social al țării. Însă, pentru a ajunge acolo, este nevoie de o schimbare profundă de mentalitate și de abordare a fondurilor europene, iar acest lucru nu se va întâmpla fără implicarea activă și transparentă a tuturor actorilor economici și sociali.
