EXCLUSIV – Astăzi se împlinesc 83 de ani de la proiecția primului film cu sonor în Tîrgu Mureș, comedia „Bing Bang”, cu Stroe și Vasilache
CERCETARE. În 16 iulie 1935, la ora 9 dimineața, în Tîrgu Mureș, la cinematograful orașului începea proiecția primului film cu sonor. Evenimentul a fost îndelung promovat, fiind inclus în manifestările culturale prioritare ale urbei, administratorii publici ai orașului admițând că desfășoară o propagandă culturală în care figura și accesibilizarea cinematografului pentru țărănimea din județul Mureș.
De altfel, promovarea proiecției primului film cu sonor în Tîrgu Mureș a fost construită pe strategia gratuității (asta n-au inventat-o politicienii din administrația actuală, ei doar perfecționând-o, ridicând foarte mult cuantumul sumelor cheltuite în acest scop din bugetul local sau județean).
Primul film cu sonor proiectat la cinematograful din Tîrgu Mureș a fost „Bing-Bang”, primul film cu sonor și primul film muzical românesc, filmat în 1934 și prezentat în premieră pe 7 februarie 1935, la cinematograful din cadrul Cercului Militar din București. Era debutul cinematografic al cuplului comic Stroe și Vasilache, extrem de popular în spectacolele de revistă ori la radiodifuziune din perioada interbelică – în film mai joacă și uriașul actor Grigore Vasiliu Birlic, iar coloana sonoră (creată de M. Constantinescu și Max Halm) redă și vocea marelui interpret de romanțe și tangouri Titi Botez.
Promovarea în Mureș
Inițial, pentru că localnicii n-au înțeles corect titlul filmului, acesta a fost prezentat ca “Bim-Bam”, cert e că ziarele locale anunțau că „pentru provinciali intrarea e gratuită”.
După eveniment, ziarele locale prezentau manifestarea ca pe o mare victorie, subliniind „utilitatea măsurii luate de primărie”: „Numeroase grupuri de săteni, din toate părțile județului, au avut intrarea gratuită la filmul românesc “Bing-Bang”, cu Stroe și Vasilache.
Atenția și plăcerea cu care sătenii au urmărit interesantul film au dovedit îndeajuns atât utilitatea măsurii luate de primărie, cât și frumusețea filmului sonor românesc”.
Povestea filmului
Primul film cu sonor din lume a fost “Cântărețul de Jazz” (SUA), care a avut premiera pe 6 octombrie 1927. În 20 ianuarie 1929, la Hollywood se proiecta „In Old Arizona”, întâia peliculă sonoră filmată în afara unui studio. Practic, în perioada interbelică, dificultatea creării unui film cu sonor consta în găsirea soluției pentru sincronizarea perfectă între imagine și sunet. În România, acest lucru a devenit posibil abia în 1934, când inginerul bucureștean Iulian Gartenberg-Argani (care a fost și producătorul executiv al filmului) a creat un sistem original de sonorizare și așa a început cinematografia cu sonor și în România.
Bing-Bang era o “humorească muzicală”, povestea unor șomeri din Bucureștiul interbelic, jucați de Nicolae Stroe (Bing) și Vasile Vasilache (Bang), renumiți comici ai acelor vremuri (prezentau Ora Veselă la Radio București din 1929), întâlnesc în Cișmigiu o veche prietenă care se ocupa cu vânzarea biletelor de loterie și care le oferă un bilet. Dar cei doi uită de bilet și pleacă la Snagov, după ce citesc într-un ziar despre posibilitatea găsirii unui loc de muncă acolo. Sunt supuși unor situații neobișnuite: de la furtul unei biciclete pentru a ajunge la Snagov, care se defectează pe drum și sunt nevoiți să meargă pe jos, până la încercarea de a face rost de mâncare.
Întorși în Capitală, trec pe la sediul Loteriei de Stat, unde aveau loc extragerile. Își dau seama că biletul lor este câștigător al unui million de lei, dar nu au lozul. Răscolesc disperați căsuța lor de mahala și, într-un final, găsesc biletul norocos. Finalul a fost impus de situație: pentru a putea realiza filmul, comicii aveau nevoie de o sumă destul de mare, pe care au reușit să o obțină de la directorul Loteriei de Stat, iar acesta a ales finalul: șomerii, acum bogați, își cumpără un automobil și se îmbracă elegant, lăsând în urmă soarta lor nefericită.
Filmările au avut loc la finalul anului 1934, în Cișmigiu, Grădina Icoanei, Ateneul Popular și Snagov. Devizul total a fost de 300.000 de lei, o parte din bani fiind contribuția lui Stroe și Vasilache (care au fost și actori și regizori și scenariști), însă cea mai mare parte au venit de la Loteria de Stat.
Montajul a fost finalizat la sfârșit de ianuarie 1935, dar niciunul din cele 50 de cinematografe din București nu vor să-l difuzeze. Pe 7 februarie 1935, pelicula e vizionată, în premieră, la ARPA (Asociația Română pentru Propagarea Aviației), actualul Cerc Militar Național. Inutil de subliniat succesul de casă al primului film cu sonor produs de români. Filmul a fost reluat în decembrie 1944 (timp de aproape un an), în memoria lui Vasile Vasilache, actorul murind în 4 aprilie 1944, în urma bombardamentului american asupra Bucureștiului.
Cătălin VISCHI
