FAPT – În Reghin, a doua aglomerare urbană din județul Mureș, s-a descoperit Sfântul Graal economic: peste o treime din firmele active nu au niciun angajat

0
2391

ANALIZA PIEȚEI MUNCII – REGHIN. Criză pe piața muncii! Cam acesta este sloganul pe care-l auzim cel mai des în ultima perioadă. În contextul dat, msnews a făcut un studiu de caz: Reghin. Municipiul Reghin, a doua aglomerare urbană ca mărime din județul Mureș, cu o populație înregistrată la circa 38.000 locuitori, aproape și-a triplat în ultimii 6 ani numărul de firme înregistrate (în 2014 în oraș erau înregistrate sub 1.400 de firme, acum sunt peste 4.000).

 

A crescut numărul firmelor, a scăzut numărul angajaților

 

Scrierea de față analizează cum s-a repercutat creșterea semnificativă a numărului de firme asupra pieței muncii din oraș. Rațional ar fi ca acum mediul economic din economia concurențială să absoarbă mult mai multă forță aptă de muncă. Însă analiza actualității ne arată că nu e așa.

 

La nivelul județului, cel de-al doilea oraș ca număr de populație absoarbe doar 9% (pentru comparație, primul oraș ca număr de populație, Târgu Mureș, absoarbe peste 45% din piața muncii din județ – comparația a fost semnalată pentru a accentua dezechilibrul evident al populației apte de muncă din județul Mureș).

 

Iată câteva dintre motive: cei mai mari angajatori din Reghin și-au redus numărul angajaților din 2014 și până în 2020 (câteva exemple: Kastamonu de la 856 la 837, IRUM de la la 353 la 342, Larix Mobila de la 474 la 317, Mobila Dalin de la 319 la 267 etc.); numărul mai mare al angajatorilor este un fals indicator, mulți dintre aceștia neavând activitate economic reală (nefiind active), iar și mai mulți nu au angajați – din cele 4.027 de firme înregistrate în Reghin la finalul anului 2020, doar 875 aveau măcar un angajat (adică, doar 21,73% din firme aveau și angajați – practice, din totalul firmelor înregistrate în Reghin, 3.152 nu funcționează, sau funcționează fără angajați); absența din peisajul economic local al angajatorilor semnificativi (în cele de-al doilea municipiu al județului Mureș nu există nicio firmă cu peste 1.000 de angajați, o singură firmă are peste 500 de angajați, doar 43 de firme au 30 de angajați sau mai mulți și doar 598 au mai mult de un angajat).

 

Aceste fapte au condus spre următoarea situație, aparent paradoxală: deși în perioada 2014-2020 numărul firmelor înregistrate în Reghin s-a triplat, numărul angajaților a scăzut cu o treime. Conform unui document oficial privind populația stabilă ocupată, aflat în posesia msnews, în 2011, în Reghin erau 13.411 angajați din care aproximativ 1.100 erau în aparatul de stat. Rezultă că piața muncii din sectorul privat absorbea circa 12.300 de angajați. După 9 ani, piața muncii din sectorul privat din Reghin mai absoarbe 8.061 de angajați. Procentual, scăderea este de 35%. Imensă în contextul dimensiunii perioadei (9 ani).

 

O treime lucrează fără angajați

 

În timpul documentării prezentei scrieri, msnews a descoperit că în municipiul Reghin doar 1.176 firme au fost active din totalul celor înregistrate (4.027). Adică produc (au activitate economică) doar o treime. Analizând raportările firmelor, msnews a conchis în baza acestora că în municipiul Reghin, în 2020, au existat 301 firme care au produs bani (au făcut afaceri/au cifră de afaceri) fără să aibă înregistrat niciun angajat. Dacă numeric informația nu vă spune nimic, să o simplificăm, îndeosebi pentru ITM Mureș: anul trecut, peste o treime din firmele care produc bani în Reghin (34,40%) o fac fără angajați.

 

Analizând practica afacerilor fără angajați, msnews a detectat 3 categorii de firme care se încadrează în această tipologie: firme la purtător (sau firme de buzunar, utilizate de antreprenori pentru a avea cadrul legal de tranzacții), firme umbrelă (care lucrează exclusiv cu colaboratori – în special cele din sectorul serviciilor și cel al construcțiilor, care angajează lucrări și le dau în subantrepriză/le cesionează altor firme specializate) și firme subterane (care scriptic nu au angajați, faptic lucrează cu personal la negru/ilicit).

 

Concluzii

 

De ce este importantă piața muncii într-o societate? Pentru că asigurarea unui număr suficient de locuri de muncă raportat la populația aptă de muncă este cheia de contact care menține funcțional motorul social și pornește motorul economic: mai mulți angajați înseamnă (sau ar trebui să însemne) mai multă producție, implicit mai multă plus valoare/valoare adăugată respectivului loc (firmă, oraș, regiune etc.), adică dezvoltare.

 

Lipsa unui număr suficient de locuri de muncă într-o zonă duce nu doar la creșterea șomajului și scăderea calității vieții locuitorilor din respectiva zonă, ci și la migrarea forței de muncă (în special a celei calificată și înalt calificată) în alte zone, sau străinătate. Cum se repercutează asta asupra zonei? Pierderea resursei umane apte de muncă (îndeosebi a celei calificate) duce la regres economic, zona neconstituind o oportunitate pentru potențiali investitori.

 

* Foto: @Primăria Reghin

 

Cătălin Vischi, Liviu DAMIAN



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului msnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ