Iisus Histos.Descrierea făcută de un contemporan al Mântuitorului comparativ cu cea făcută de Părintele Arsenie Boca

RELIGIE. V-ați întrebat vreodată cum arată Iisus Hristos? Care este, cu adevărat, înfățișarea sa, chipul real, nu doar cel pe care îl vedem în icoane? Există un document, mai puțin cunoscut publicului larg, care îl prezintă pe Iisus Hristos într-un mod cu totul nou și neașteptat.

Descrierea Fiului lui Dumnezeu este făcută de contemporanul Său, Publius Lentulus, predecesorul lui Pontius Pilatus în funcția de procurator al Iudeei (26 – 36 d. Chr.).

În calitatea sa de guvernator al Iudeei, Lentulus era responsabil să trimită rapoarte Senatului din Roma despre cele mai importante evenimente din regiunea pe care o administra. Documentul-scrisoare de mai jos a fost descoperit în jurul anului 1865 într-o bibliotecă privată din Anglia și a fost publicat în anul 1885 în revista bulgară „NOVA SVETLANA IZDROVERSLOVIE”.

Varianta 1:

„Majestate și stimat Senat al Romei, din partea senatorului Lentulus, guvernatorul Iudeii, salutări!

Am aflat că doriți să aflați informații pe care vi le voi prezenta prin această scrisoare.

Trăiește aici un om care se bucură de o reputație înaltă, un om virtuos numit Iisus Hristos. Poporul spune că este un profet al adevărului, iar discipolii săi afirmă că ar fi chiar Fiul lui Dumnezeu, adică Fiul Celui care a creat cerul și pământul, precum și tot ceea ce a existat sau va exista vreodată.

Într-adevăr, O, împăraților, în fiecare zi se aud despre minunile săvârșite de acest Iisus Hristos. Prin simplul său cuvânt, El aduce sănătate bolnavilor și viață celor decedați.

Este de statură mijlocie și are o frumusețe uluitoare. Privirea lui emană o măreție care inspiră respect în toți cei care se uită la el, fiind nevoiți să-l iubească și să-l temă.

Părul său are culoarea alunelor coapte și îi cade pe umeri, fiind despărțit în două pe mijloc, în tradiția nazaritenilor.

Fruntea sa este lată și exprimă inocență și liniște. Pe fața sa rumenă nu se observă nicio pată sau semn de vârstă.

Nasul și gura sa nu prezintă nicio imperfecțiune ce ar putea fi criticată logic, iar barba sa este densă, la fel ca părul, și este despărțită în două pe mijloc.

Privirea lui este măreață și senină, iar ochii săi strălucesc. Lumina ce o emană fața sa este asemănătoare cu lumina soarelui, astfel că este dificil să-l privești prea mult timp. Această strălucire aparte stârnește teamă.

Când îndrumă pe cineva, o face cu lacrimi în ochi și prin atitudinea sa atrage respectul și afecțiunea celor care îl ascultă. Se spune că nu a zâmbit niciodată, însă ochii săi sunt mereu plini de lacrimi și rareori iese în mijlocul oamenilor.

În ceea ce privește învățătura sa, ea atrage atenția întregului Ierusalim. Deține o cunoaștere perfectă a tuturor științelor, fără să fi studiat vreuna în mod explicit. Umblă desculț și cu capul descoperit. Se spune că nicio persoană asemănătoare nu a fost văzută în aceste locuri până în prezent.

Mulți iudei afirmă că este Dumnezeu, în timp ce alții sunt împotriva lui și susțin că el se opune legilor voastre majestății voastre. În privința mea, mă revolta acești invidioși iudei, deoarece acest om nu a adus niciodată nemulțumiri cuiva.

Dacă doriți, ca împărat, să-l vedeți, așa cum ați menționat în scrisoarea dumneavoastră anterioară, vă rog să-mi comunicați și vă voi trimite imediat informații despre el, fiind pregătit să îndeplinesc orice cerință cu smerenie și supunere.”

Scris la Ierusalim, Crugal X, luna IX. Al majestății voastre, slujitorul umil și supus, Publius Lentulus, guvernator al Iudeii.”

Se pare că această descriere se aseamănă izbitor cu o altă scriere atribuită Părintelui Arsenie Boca, care apare în cartea „Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca. Rostul încercărilor” și care probabil reprezintă o traducere paralelă.

Varianta 2, transcrisă sau tradusă de Părintele Arsenie Boca în perioada 1944-1946 la Mănăstirea Sâmbăta, poartă titlul „Guvernatorul din Iudeea, Publius Lentulus, către Cezarul Roman”:

„Cezarule, am înțeles că dorești să afli despre bărbatul plin de virtuți, numit Iisus Hristos. Este de statură mijlocie, cu o față plină de bunătate și care emană o demnitate înaltă. Privește-l și vei fi cuprins, fără să vrei, de un amestec de frică și iubire.

Părul lui, până la urechi, are culoarea nucilor coapte, iar de acolo până la umeri este de un blond strălucitor. Îl poartă în stilul nazarinenilor, cu o cărare pe mijloc.

Fruntea sa este netedă, iar fața sa nu are riduri sau pete. Barba sa are aceeași culoare ca părul de pe cap, nu este prea lungă și este împărțită în două pe mijloc. Privirea lui este serioasă și emană puterea razelor soarelui.

Nimeni nu îndrăznește să-l privească direct în ochi. Dacă mustră, inspiră teamă, iar imediat după aceea plânge. Cu toate că este strict, este și prietenos. Se spune că nimeni nu l-a văzut zâmbind, dar adesea plânge.

Mâinile și brațele lui sunt frumoase. Oamenii petrec timp plăcut și interesant în prezența lui. Rareori apare în public, dar când o face, este foarte modest. Are o prezență foarte frumoasă și regală.

Se spune că mama sa este cea mai frumoasă femeie din acele părți.

Deși nu a studiat niciodată, cunoaște toate științele. Umblă descult și cu capul descoperit. Mulți râd când îl văd de departe, dar când se apropie de el, încep să tremure și, totodată, să-l admire.

Se spune că în acea zonă nu a fost văzut niciodată un bărbat asemănător. El nu este niciodată mulțumit, întotdeauna căutând să satisfacă pe toți.”

Ierusalim, ziua a șaptea, luna a unsprezecea. Publius Lentulus, guvernator al Iudeei.

Aceste două variante prezintă o imagine mai detaliată și înțelegere a înfățișării și caracterului lui Iisus Hristos, așa cum a fost consemnată de Publius Lentulus, subliniindu-se virtuțile și impresia puternică pe care o lăsa în rândul oamenilor vremii.