Raportul CSAT privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, analizat în Parlament
PARLAMENT. Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024 se află din nou în atenția Parlamentului, fiind discutat de membrii Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională. Documentul, parțial desecretizat, este analizat în contextul evaluării riscurilor de securitate națională din anul trecut, potrivit informațiilor transmise de B1 TV și TVR Info.
Raportul CSAT evidențiază faptul că, în 2024, România a fost ținta unor acțiuni ostile desfășurate de servicii de informații străine, interesate în special de colectarea de date privind sprijinul acordat Ucrainei. De asemenea, documentul arată că au existat tentative de obținere de informații despre exercițiile militare desfășurate de Armata Română împreună cu forțele aliate NATO.
Un alt aspect semnalat îl reprezintă acțiunile de influență și dezinformare menite să submineze încrederea populației în Armata Română și în instituțiile statului. Raportul face referire la principalele mijloace utilizate în aceste campanii de dezinformare, fără a oferi, în această etapă, detalii publice suplimentare.
Președintele României, Nicușor Dan, a oferit explicații legate de decizia CSAT care a condus la anularea scrutinului prezidențial, subliniind importanța demonstrării clare a interferențelor externe. Acesta a arătat că miza este recâștigarea încrederii publice în instituțiile statului, în condițiile în care o parte a populației consideră că alegerile au fost anulate în mod ilegal.
Șeful statului a precizat că autoritățile lucrează la un raport amplu care să prezinte coerent toate elementele ce indică desfășurarea unei campanii de tip „război hibrid” împotriva României. Potrivit acestuia, raportul final, care ar urma să fie prezentat în următoarele luni, trebuie să fie suficient de convingător pentru a clarifica motivele care au stat la baza deciziilor luate.
Partea desecretizată a raportului CSAT arată că România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o țintă prioritară pentru acțiuni ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, care urmărește influențarea agendei publice și a coeziunii sociale.
Documentul mai relevă că fostul candidat independent la alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, Călin Georgescu, ar fi beneficiat de un tratament preferențial pe platforma TikTok. Conform raportului, prin încălcarea legislației electorale, acesta ar fi avut o expunere masivă, în condițiile în care platforma nu l-a marcat drept candidat politic și nu i-a impus utilizarea codului unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă.
CSAT susține că acest tratament preferențial a fost amplificat de nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care impunea măsuri clare privind conținutul electoral. În raport se arată că neimplementarea deciziei BEC a avut un impact asupra desfășurării procesului electoral și asupra rezultatului final al acestuia.
Analiza raportului CSAT în Parlament este așteptată să continue, în paralel cu demersurile autorităților de a oferi explicații suplimentare publicului și de a clarifica circumstanțele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
