UNIC – Comoară de aur descoperită în timpul cercetărilor arheologice de lângă Oradea

ARHEOLOGIE. O descoperire extraordinară a fost făcută de arheologii Muzeului Țării Crișurilor în cadrul cercetărilor arheologice efectuate anul acesta pe drumul care leagă Oradea de autostrada A3.
 
La deschiderea unui mormânt antic, echipa de arheologi a găsit o comoară despre care se crede că datează din aproximativ 4500 î.Hr., care este unică în toată Europa.
 
Formată din 169 de inele de aur, 800 de mărgele sidef și o brățară multi-spirală de cupru, arheologii care au făcut descoperirea spun că este o descoperire senzațională pentru acea perioadă, având în vedere toate piesele de aur găsite în Bazinul Carpaților până la această descoperire.
 
“Este o descoperire fenomenală. Un astfel de tezaur de comori nu există în Europa Centrală și de Est. Este foarte ciudat pentru că tocmai fusese descoperit aur în eneolitic”, a spus directorul Muzeului, istoricul Gabriel Moisa.
 
“Se pare că era mormântul unei femei extrem de bogate. Nu știm cine a fost aici, la Sîntandrei”, (Sf. Andrei) “Când va fi gata comoara, vom continua cu o altă prezentare mai detaliată”, a spus el.
 
În timp ce o porțiune din inelele de aur și mărgele sidef au fost arătate la conferința de presă, comoara va fi prezentată în întregime doar după determinările cronologice necesare – folosind metoda C14 și analiza ADN – și cercetările antropologice.
 
“Inelele de aur sunt în prezent în proces de curățare în laborator și cântăresc peste 200 de grame. Este aur aluvionar, obținut din nisip prin spălare pentru că acesta este procedeul care se folosea în vremuri preistorice, nu exploatarea filelor”, a spus dr. Călin Ghemiș, coordonatorul siturilor arheologice.
 
Potrivit dr. Călin Ghemiș, tezaurul de aur este cea mai importantă descoperire din punct de vedere arheologic și patrimonial, întrucât inventarul complexului 22 de la situl VIII este „extrem de bogat pentru perioada Epocii cuprului”.
 
Cercetările arheologice au fost efectuate de arheologii Muzeului în colaborare cu alte instituții, în perioada 29 martie – 25 iunie, sub coordonarea arheologului Dr. Călin Ghemiș (Muzeul Țării Crișurilor), în colaborare cu prof. dr. Zsolt Molnar Kovacs (Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca), Dr. Adrian Ursuțiu (Centrul Arheo UBB – Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) și prof. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea).
 
Astfel, au fost descoperite mai multe vestigii aparținând unor orizonturi culturale și cronologice diferite (Neolitic, Epoca Bronzului, Epoca La Tene, Așezări sarmatice, Epoca Romană, Epoca Medievală, Necropole din secolul al XVIII-lea), rezultatele obținute fiind de o semnificație deosebită.
 
Inventarul acestor descoperiri constă în principal din ceramică, material osteologic și unelte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Ultimele articole

Articole Similare